Iertare, Mărite Cititor, dar mai avem nevoie și de oaze de liniște și respect!(247)

Iertare, Mărite Cititor!
Dincolo de sunetul clopotului n-am știut că doare. Pentru că vrând-nevrând, trăim pe un clopot. Sărac ne fie somnul de clopot. Dar să bată. Este ora când hainele nostre miros a flori de ger. Lumea este într-o lacrimă. Asta după ce ni s-a confiscat un an și ceva de libertate. Noi, cetățenii de pe zebră, suntem aceeași, avem doar mai puține zile înainte. Dar la o gimanstică a minții nu ne gândim decât foarte puțini. Ne facem că nu observăm ce liber se spală iarba de iarnă. Mi-e și silă, sărmane român. S-a dorit și s-a încercat să se pună batista pe țambal în mod suav. Oamenii au băgat însă de seamă că țambalul e dezacordat. Trezirea a fost brutală. Dintr-un coșmar în alt coșmar.

Noua realitate e mai îngrozitoare decât prima. Ce nu se învață la nici o școală de teroare este că un bocanc în gură are și o sumedenie de virtuți operative. Doar un singur lucru nu poate să oprească: răspunderea Adevărului. De aceea e cazul să ne înclinăm la valorile care ne-au populat existența, să le readucem în prim plan, să facem pe naiba-n patru să-i readucem pentru a-i cunoaște, mai ales tinerele generații, atât de lipsite de cunoștințe, închinându-se doar la o tabletă sau la un mobil.

Așa gândesc și cei din conducerea actuală de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Joi, până în prânz ne-au invitat la sediul din Piața Ovidiu nr. 12, la lansarea volumului Pontica 55, Supplementum IX: STUDIA NUMISMATICA ET ARCHAEOLOGICA.

Dincolo de oficialități, pe care le salutăm, pentru că în panelul treburilor cotidiene își găsesc loc și pentru așa ceva, am remarcat prezența unui public iubitor și avid de numismatică, arheologie și istorie și tocmai ăsta e câștigul unei asemenea manifestări.. Plus neuitarea unei mari valori a arealului,, Gabriel Gheorghe Custurea. Cercetătorul științific dr. născut în 18 martie (n.r. da, chiar mâine!) 1952 la Constanța, într-o familie cu rădăcini dobrogene de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, la care au mai existat câteva contribuții transilvănene și oltenești. A terminat studiile gimnaziale la liceul „Mihai Eminescu” din Constanța (1967-1971) și a urmat Școala Militară de Ofițeri de Rezervă de la Bacău (1979-1980), pe parcursul a șase luni. A urmat cursurile Facultății de Istorie-Filozofie a Universității din București (1973-1978), iar lucrarea de licență a pregătit-o sub îndrumarea prof. univ. dr. Nicolae Ceachir. În perioada 1993-1999 a efectuat pregătirea doctorală, sub coordonarea remarcabilului prof. univ. dr. Dan Gh. Teodor, la Institutul de Arheologie al Academiei Române, filiala Iași, cu tema Aspecte ale vieții economice în Dobrogea în secolele IX-XI în lumina descoperirilor monetare. Începând cu anul 1993 devine cercetător la muzeul constănțean, iar între anii 1998-2004 a predat un curs de numismatică, în calitate de lector asociat, la Facultatea de Istorie a Universității „Ovidius” din Constanța. În perioada anilor 2005-2009 a fost director adjunct al instituției muzeale constănțene, iar din 2009 până în 2016 director general. Calitatea pregătirii sale științifice a fost onorată printr-o amplă activitate publicistică, fiind autor, coautor și editor a nouă cărţi, cataloage și alte lucrări de istorie, numismatică și arheologie. La acestea, se adaugă peste 90 de studii, articole şi note, publicate în ţară şi străinătate, apărute în numeroase reviste și volume de specialitate, dintre care amintim Numizmatika, sfragistika i epigrafika de la Sofia, Pontica (Constanța), Peuce (Tulcea), volumul celui de al XI-lea Congres International de Numismatiques-Bruxelles sau volumul dedicat International Symposium Thessalonike. În calitate de specialist care a demonstrat calități științifice incontestabile, cu precădere în numismatica și arheologia mileniului I p.Chr. și de la debutul celui următor, a adus contribuţii foarte importante privind: circulația monetară bizantină; studiul fenomenelor economice și financiare specifice lumii bizantine dunărene; arheologia secolelor VI-XII; precum și realitățile urbane, economice și monetare din secolele XV-XVIII, din Dobrogea.

Odată cu numărul 40, a devenit membru al redacției revistei științifice „Pontica”, una din emblemele Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, cu recunoaștere internațională, prin intermediul căreia astăzi îi omagiem activitatea științifică depusă pe parcursul întregii cariere. Cel puțin acestea erau informațiile vehiculate în volumul omagial ai cărui editori sunt dr. Gabriel Mircea Talmațchi, dr. Cristina Paraschiv-Talmațchi și dr. Lucian Munteanu, acesta fiind publicat la Editura EIKON, din București. Cu viața delimitată de zona Peninsulară, Gabriel Custurea a fost și este dedicat arheologiei și numismaticii.

Aurel Mototolea, directorul instituției gazdă, a precizat că evenimentul de lansare a volumului “ celebrează întreaga activitate a lui Gabriel Custurea, pentru că acesta are zeci de ani în spate în această instituție”. Volumul este rodul a mai multor generații de specialiști care și-au trimis lucrările pentru celebrarea lui Gabriel Custurea. Și Mihai Lupu, președintele CJ Constanța, a menționat un fapt inedit, prea puțin cunoscut de marele public: Județul Constanța este pe primul loc în România la capitolul vestigii arheologice și pe locul 5 în Europa. De aceea cei care sunt vremelnic aleși în funcții administrative “trebuie să prețuiască munca acestor oameni minunați care și-a dedicat întreaga viață și toată priceperea pentru păstrarea evidențele istorice.”  Și dânsul o face cum ne-a dovedit mereu. Asta e realitatea.

Cel omagiat a spus că s-a născut într-o casă care era lipită de Hrisico. A fost demolată ca să facă loc blocurilor socialiste. A învățat la școala greacă și a continuat la Liceul Eminescu. A stat în casa Leon, casa de piatră de lângă liceu și în 1975 a venit la muzeu. Atunci avea sediul unde este acum Arhiepiscopia. În 1977 Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța s-a mutat în actualul sediu. De 45 de ani a fost aici. A stat mai mult prin muzeu, decât acasă cu familia. A fost autor, coautor și editor a nouă cărţi, cataloage și alte lucrări de istorie, numismatică și arheologie. La acestea, se adaugă peste 90 de studii, articole şi note, publicate în ţară şi străinătate, apărute în numeroase reviste și volume de specialitate, dintre care amintim Numizmatika, sfragistika i epigrafika de la Sofia, Pontica (Constanța), Peuce (Tulcea), volumul celui de al XI-lea Congres International de Numismatiques-Bruxelles sau volumul dedicat International Symposium Thessalonike.

Cristina Talmațchi, numismat și cercetător MINAC a adăugat: "Faptul că sala este plină dovedește că evenimentele culturale încă sunt cerute în Constanța. Pe lângă numismatică, Gabriel Custurea și-a dedicat viața arheologiei, în special arheologiei medievală. A efectuat cercetări pe traseul Canalului Dunăre-Marea Neagră, Medgidia, Castelu sau Poarta Albă. A intervenit și Emanuel Petac de la Biblioteca Academiei: Sperăm ca viitorul să păstreze tot ce a construit generația din care face parte și domnul Custurea. Cariera sa este extraordinară." A fost prezent și Constantin Cheramidoglu, dar și studenți de la Facultatea de Marină Militară.

Per total, o acțiune aparte, dovadă că încă nu ne uităm valorile. De aceea azi nu mă mai cufund în depresie. Nu mai e cazul. Urătă pâine mai mănâncă alarmiștii de la televiziuni. Locul autorităților e luat de micul ecran. Oare doar Eminescu le mai poate împlini dorurile românilor? Geniile stau în coteț și Caragiale li se pare un prost. Dar nu e deloc așa. Mi-e dor și trist de o lume reală, așa cum a fost la evenimentul despre care v-am relatat.

Iertare, Mărite Cititor, dar mai avem nevoie și de oaze de liniște și respect.

Al vostru,
Pompiliu Comșa