Ecourile unui Concurs Național în cetatea Tomisului(289)

La manifestarea “Basarabia-lacrimă de dor”, desfășurată la 3 Martie în Muzeul de Istorie și Arhiologie din Constanța, Doamna Anastasia Dumitru, Doctor în Filologie mi-a dăruit volumul “Vocația mărturisirii, Încolțirea Basarabiei”, al cărui autor este, amintindu-mi și demonstrându-mi cu sfială semnătura mea pe volumul “Limba română este Patria mea”, pe care l-am lansat și transmis în anul 2013 laureaților Concursului Național cu același generic “Limba Română e Patria mea”.

Am organizat concursul, în calitate de coordonator al Departamentului Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova, împreună cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, nemijlocit cu sprijinul regretatului președinte Doru Dinu Glăvan, domnul Toma Dulciu și doamna Rodica Subțirelu, salutând astfel adoptarea de către Parlamentul României a Legii 53/2013, care prevede marcarea zilei de 31 August drept Ziua limbii române de către românii de pretutindeni.

Deși remarcasem lucrarea Anastasiei Dumitru “ Sărbătoarea limbii române” și o inclusesem în volum la începutul capitolului proză, prevestind un viitor frumos autoarei, nu m-am așteptăm că după 10 ani voi întâlni la Constanța o distinsă profesoară care se va prezenta:

Sunt Anastasia Dumitru, premiantă a Concursului Național “ Limba Română este Patria Mea”, pe care l-ați organizat în 2013, Iată semnătura Dvs… Cât de dătătoare de speranță sunt astfel de ecouri!

În drum spre București am reușit să răsfoiesc volumul distinsei profesoare, urmând să-l citesc cu multă recunoștință la rândul meu.

Respect și recunoștința Doamnă Anastasia Dumitru, Dr.în filologie, mi-ați oferit cel mai de preț dar în acest început de primăvară.

***
Orientarea potențialului românesc- generator de valori în slujba Țării și umanității.

La acest început de primăvară, pe care ni-l dorim cu toții unul sub semnul păcii și renașterii, mă bucur să dăm start aici, la Constanța, o dată cu Mărțișorul simbolul dragostei și speranței, lunii Basarabiei, marcată în fiecare an în luna Martie în Romania, la inițiativa studenților români basarabeni.

Aceste manifestări se desfășoară drept omagiu adus membrilor Sfatului Țării din Basarabia, care la 27 Martie 1917 au adoptat Istorica Hotărâre de Unire cu Țara Mama-România, declanșând astfel procesul de unificare care s-a încununat cu Unirea de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Cinstim astfel memoria membrilor Sfatului Țării de la Chișinău, a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand, a marilor Oameni de Stat Iuliu Maniu, Ion Mihalache, a episcopului Iuliu Hossu, a Brătienilor-a tuturor celor care s-au angajat în slujba interesului național!

La toate acestea s-a mai adăugat jertfa eroilor din războiul de pe Nistru, declanșat la 2 Martie 1992, împotriva independenței și suveranității tânărului stat R.Moldova, desprins de URSS.
Mă bucur că în acest an pe lângă anul Ciprian Porumbescu, Dimitrie Cantemir, Fundația Iuliu Mainu-Ion Mihalache și Partidul Național Țărănesc Maniu- Mihalache solicită, pe bună dreptatea, și proclamarea anului 2023, Anul Iuliu Maniu, aducând în fața opinie publice modelul Iuliu Maniu de patriotism și Om politic.

Avem încă multe de recuperat din lecțiile istoriei și modelul înaintașilor noștri! Acum după ce odată cu Podul de flori și deschiderea către Țară, care a avut loc pentru românii din Moldova de răsărit, urmare a evoluțiilor din acel spațiu istoric românesc, mii de tineri au devenit studenți ai instituțiilor de învățământ din România, având acces la cunoașterea istoriei adevărate și angajându-se activ, în consecință, la promovarea cunoașterii adevărului istoric.

Printre ei, am bucuria să vi-l prezint pe tânărul avocat Iulian Rusanovschi, absolvent al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și al Institutului Diplomatic de la București, care de mai mulți ani scoate la suprafața monumentele Basarabiei furate.

Vernisajul acestei expoziții, care a fost prezentată în Muzeul de Istorie de la Alba Iulia, Muzeul Șuțu, km 0 al Municipiului București, în Casa Artelor de la Galați și Primăria Râmnicu Sărat cât și alte acțiuni, pe care le-am organizat, precum “Podul de carte”, “Chișinău și București- două inimi românești”, “Cu drag de Mărțișor”, “În oglinda clipelor”, “Născuți în limba română”, “Limba română este Patria mea”, “Cartea care ne unește, din Basarabia cu drag”, “La izvoarele limbii române” , Taina care mă apără”, “Creștini în Europa”, “Identitate culturală – patrimoniu european” sunt acțiuni prin care reafirmăm constant că întreaga națiune română este angajată în edificarea unui nou sistem de valori, cel european, hotărâtă ca în parteneriat strategic cu SUA, sub protecția NATO să-și orienteze potențialul generator de valori în slujba Țării și a umanității.

În acest context, e de amintit că deși națiunea română, de o parte și alta a Prutului, a fost decapitată de elita intelectuală în repetate rânduri, în Moldova de Est fiind deportată în Siberia sau Kazahstan, aruncată de vie în gropile cu var sau lăsată să moară în timpul foametei organizate, iar în România exterminată în penitenciarele de la Sighetul Marmației, Râmnicu Sărat, Gherla, Aiud, Jilava, Pitești, Poarta Albă …zeci de penitenciare, care împânzise Țara, în care regimul socialist sub dictatura sovietică exterminase reprezentanți de seamă ai națiunii române, mugurii elitei intelectuale au renăscut de fiecare dată, constituindu-se în călăuze salvatoare pentru sănătatea spirituală a națiunii române.

Despărțiți mai bine de veacuri, încă mai avem nevoie să ne cunoaștem și recunoaștem.

Vibrațiile sufletelor marilor creatori necesită a fi împărtășite și trăite pentru a reuși împreună să ne ridicăm din durere și suferință.

Tânguirea din muzica compozitorului Eugen Doga, versurile lui Grigore Vieru “ Din Basarabia vă scriu, duci frați de dincolo de Prut, vă scriu cum pot și prea târziu, Mi-i dor de voi și vă sărut….”sau ale lui Dumitru Matcovschi “Basarabie, Basarabie, trecută prin foc și prin sabie, Furată, trădată mereu, Ești floare de dor Basarabie, Ești lacrima neamului meu“ , sau Nicolae Dabija “ Doru-mu-i de Dvs., ca unui zid de o fereastră”, alături de afirmațiile sfinților călugări “Acolo, în Basarabia e Golgota neamului românesc”- sunt doar unele din stările ce necesită a fi pătrunse și înțelese.

Exprimând recunoștință domnului Eugen Tiron pentru inițiativă, Domnului Director Aurel Mototolea și doamnei Dr.în istorie Delia Cornea pentru găzduire, mulțumesc partenerilor pentru angajare și participare în acest proces, urând tuturor: Puterea primăverii de a învinge și renaște!

Ambasador Iuliana Gorea Costin