PRINȚESA ȘOMERĂ(2055)

Într-o manieră dramatică și într-o viziune progresistă, cazul prințesei Luminița Vlădescu s-a transformat subit din unul disciplinar în unul social! Efectul este cunoscut sub genericul “Unde dai și unde crapă!” Caz social. De-a dreptul “disperat”!

Deși hulit de unii dintre contestatarii primarului Vrabie, votul în unanimitate din Consiliul Local Medgidia salvează destine neînțelese, vieți aflate pe marginea prăpastiei, ba chiar cu un picior în groapă, oameni care trăiesc de pe o zi pe alta…

O prințesă șomeră! Sunt situații strigătoare la cer, dar care din diverse motive riscă să treacă neobservate! Altele, cum este cazul prințesei Luminița, sunt greu de imaginat “într-o soțietate cu prințipuri”!

Dacă Consiliul Local Medgidia nu ar fi fost convocat pentru destituirea din funcția de viceprimar a prințesei Luminița, nu am fi cunoscut realitatea cruntă din viața ei! De reținut, expusă cu un talent narativ ieșit din comun în memoriile, relatările și recursurile sale de peste tot…

Episodul îmi amintește de o scenetă în care Ștefan Bănică joacă în rolul unui șomer înțolit cu haine de lux, ca scenaristul să nu-l supere pe patron! În debutul scenetei, Ștefan Bănică, adică șomerul, împovărat de o imensă haină de blană pe umeri, intră cu o replică monumentală. Citez: “Domnule patron, curg zdrențele de pe mine!”

Replica și decorul seamănă leit cu cadrul oficial în care prințesa se plânge autorităților că, prin scoaterea ei din schema Primăriei a rămas fără bani de pâine la copilași! Cine nu cunoaște realitatea înconjurătoare, pe bune, e oripilat de răutatea fără de margini a unor consilieri care au luat pâinea de la gura celor mici și nevinovați! Cu primarul cel rău în frunte! Îți vine să te apuci de haiducie și să strigi: “Foaie verde trei poloage/Pe Luminița foamea la pământ o trage!”

Nici nu ai nevoie de prea mult talent și imaginație ca să otrăvești opinia publică denaturând realitatea concretă. Indiferent de zbaterile slugarnice ale povestitorilor de basme fără final, Luminița Vlădescu apare ca fiind incompatibilă cu fata cu chibrituri, Ana meșterului Manole, mama eroină, săraca lipită pământului…

În primul rând, pentru că nu este singură pe lume, cum încearcă să apară în ultimele ei ieșiri publice...Înțeleg că are copii, care au de partea lor un tată de nădejde, director adjunct, să trăiți! Bine văzut politic. Și dacă ești bine văzut politic, profesionalul vine de la sine…

Sigur, pentru creșterea și educarea copiilor, niciodată nu sunt bani suficienți. E foarte bine și de lăudat dorința prințesei de a investi cât mai mult posibil pentru creșterea și educarea lor armonioasă! Dar, atunci, dacă ai avut norocul să fii promovată pe o asemenea funcție, care îți oferă și o indemnizație în plus, fă tot posibilul și achită-te de sarcinile și obligațiile pe care le ai de îndeplinit! Nu încerca să pasezi răspunderile pe care le ai, inclusiv cele față de copii, altora, doar ca să câștigi un capital politic ieftin! Vorba marelui artist Ștefan Bănică; “Domnule patron, curg zdrențele de pe mine!”

În cazul prințesei Luminița Vlădescu, și cu mașină de serviciu, diverse facilități, o indemnizație consistentă etc. Nu-i chiar de plâns statutul de viceprimar! Iertați-mă, prințesă, dar dumneavoastră nu ați procedat corect. Disputa cu primarul Vrabie este una politică. Și știați bine acest lucru. Ori, în această situație, nu trebuia să amestecați copiii! Cum că ar fi victimele abuzurilor lui Vrabie!

Păi, nu vă mai rămâne decât să protestați cu ei de mână în fața Primăriei Medgidia! Dar nu înțolită! Nu parfumată! Nu ați procedat corect nici cu soțul, căruia i-ați anulat din start meritele personale, ca tată.

Părerea mea.