SIRTAKI - O POVESTE FRUMOASĂ, CU CARE UNEORI NU TE ÎNTÂLNEȘTI NICI MĂCAR ÎNTR-O VIAȚĂ, DACĂ NU AI ȘANSA SĂ AI UN ANTONIADIS!(21618)

Motto: ,, Avem o singură viaţă, indiferent de ce planuri ne facem, indiferent de ce ţeluri ne stabilim de-a lungul timpului, care se îndeplinesc sau nu; uneori trăieşti intens acea idee de o secundă care îţi trece prin minte, mai intens decât orice şi eşti mai mulţumit de ceea ce realizezi atunci poate mai mult decât în întreaga viaţă. Când te detaşezi, când capeţi curajul de a înfăptui ceva ce ţi se pare la început de neconceput din cauza unor norme pe care de multe ori tu le construieşti şi le ţii în minte sau în braţe, atunci dispar şi acele frustrări pe care le ai de multe ori ca român; asta s-a întâmplat în data de 28 Mai 2016, când am depăşit nişte bariere ale minţii, am realizat că putem, că putem să ne unim, că putem să ne strigăm bucuria, chiar dacă strigătul a mii de oameni a fost SIRTAKI, că putem să cântăm poate pentru prima dată imnul României din suflet! ”  Anton-Traian Antoniadis

Domnule Antoniadis, au trecut doi ani de la momentul în care,cu acel Sirtaki de poveste, dar ce poveste! ați declanșat,la Constanța, o veritabilă revoluție culturală, un eveniment unic în România, pot să îndrăznesc, chiar în Europa.A fost ceva extraordinar!Cum se vede Sirtaki, acum,după doi ani de la lansarea sa la Constanța? Care sunt sentimentele pe care le trăiți astăzi?

- Da, într-adevăr se împlinesc doi ani de la acel frumos dar și dureros eveniment. Sentimente? Nu știu dacă pot descrie în cuvinte, nici acum și cred că nici atunci, ce înseamnă. Ce trăire, ce simțire, vibrația de moment, și vă spun sincer, nimic nu a dispărut nici astăzi la simpla amintire...

Nu te întâlnești cu Sirtaki în fiecare zi. Uneori, într-o viață întreagă, chiar niciodată pe viu, în direct, la tine acasă. Doar dacă ai șansa existenței lângă tine a unui Antoniadis, ca ambasador al Culturii. Nu vreau să vă flatez, dar ăsta este adevărul. Unii se mulțumesc să organizeze doar festivaluri ale berii. Păi, se compară? Revin. Care este momentul care v-a marcat cel mai mult în cadrul acelui eveniment?
Se pot enumera multe, toate fiind deosebite. Însă dacă este sa luăm ca însemnatate, nu numai pentru mine, ci și din cele ce ne mai amintim cei ce ne mai vedem, momentul care a ținut respirația, momentul în care efectiv simțeai lacrima în colțul ochiului că începe să se prelingă, momentul în care carnea se cutremura a fost acela al intonării imnului României, imn ieșit cu patimă și dragoste din 6.314 piepturi ce fremătau la unison. Acela a fost momentul de neuitat în care toți cei prezenți își strigau bucuria participării pentru pământul pe care pășim zi de zi. Dacă veți urmări bine filmarea evenimentului, o să vedeți că și interpretului, ilustrului maestru Nicolae Voiculeț îi tremurau mâinile, buzele tremurându-i pe nai din cauza emoției și importanței unui moment întâlnit poate o dată în viață. Să fii pe malul mării, în Constanța, în România, sub cerul înstelat și efectiv să strigi prin imn că iubești această țară. Este și va fi ceva unic.
Unic este și faptul că oamenii, de orice rasă, culoare sau religie și-au dat mâinile, unic este faptul că în România, într-o multitudine de orașe s-au organizat cursuri de învățare a dansului, unic este că cine știe dansul își învață prietenii, unic este că membrii ansamblului au “zburat” efectiv prin colbul și cotloanele Dobrogei învățând lumea să danseze, și aș putea enumera la nesfârșit fapte și lucruri unicat petrecute, la fel cum aș putea enumera nume de oameni, de la cei ce și-au oferit ajutorul voluntar pentru bunul mers, până la cei ce au ajutat cu toată ființa lor, pentru asta însă dacă aș face acest lucru și aș omite pe cineva din greșeală nu mi-aș putea ierta asta, așa că prefer să mulțumesc tuturor ce au ajutat și participat în egală măsură.

Care sunt urmările, efectele rezultate în urma acestui eveniment ?

- S-a realizat pentru toți cei prezenți, sau cel puțin așa am simțit și eu și mulți alții că ..SE POATE! Se poate să fim UNUL, se poate să ne unim, se poate să fim noi trăind ca unul singur ceva. Indiferent că a fost un dans, acest sentiment am văzut că poate renaște, și știți bine, proverbul spune că nici o pasăre nu poate zbura dacă nu-și întinde aripile, asta a fost și aici, am simțit pentru scurt timp măcar că ne luăm orice de pe cap sau gândire și ne putem concentra să realizăm ceva împreună, să “zburăm” spre cerul împlinirii.

Cum i-ați simțit pe constănțeni ?

- Constanța rămâne prin definiție un oraș altfel. Constanța există și va exista pe și cu sprijinul nostru al tuturor. Au fost mici răutăți, au fost mari exaltări, pornind de la faptul că la un moment dat s-a indus faptul că ceea ce facem este numai pentru cei de etnie greacă. Și subliniez asta spunând că ceea ce s-a spus este greșit, pentru că noi de fapt suntem Români cu etnie greacă, suntem și iubim această țară și este injust să spui că o iubim mai mult sau mai puțin ca alții.
Foarte mulți au înteles așa, și asta o spun în cunostință de cauză pentru că au venit zeci, sute de oameni care mi-au spus că circula zvonul că este doar pentru greci. În schimb, constănțeanul care a ințeles bine mesajul a fost cu mic și mare pe plajă, susținând acest frumos spectacol de fapt, în care fiecare a fost actor principal, având în distribuție 6.314 actori de suflet.

Am văzut că de la acest eveniment muzica grecească, cultura, cântecul reprezentativ au crescut in popularitate și în forța de a se exprima.

- Da, este de netăgăduit că de la acest eveniment, se întâmplă aceste lucruri, nu numai în Constanța, ci de-a ’ntregul întregii tări, observăm că au apărut noi restaurante cu specific grecesc, că au apărut cântăreți de muzică grecească, că s-au înmulțit evenimentele culturale.De pildă, lansările de cărți sunt din ce în ce mai dese. Dar trebuie să recunoaștem că leaganul civilizației, culturii, matematicii și altor multe și amintim “nașterea democrației” vin de la greci. Mă bucură să văd că această deschidere dată de apartenența la Uniunea Europeană se înscrie în dezvoltarea în primul rând a culturii și cunoașterii.
Bineînțeles însă că există și profitori, este de înțeles și netăgăduit și dacă vreți, într-un fel normal, oameni ce se folosesc cu orice ocazie să își asocieze numele cu noi, însă știți foarte bine acel minunat proverb…. “fiecare pasăre pe limba ei piere”!!

Se știe că la Comunitatea Elenă se învață dansul și limba greacă, aveți ceva noutăți?

- Toate’s vechi și noi sunt toate, spunea Eminescu, acest minunat om față de care în paranteză spunem că și Uniunea Elenă din România și-a arătat aprecierea, editând o carte bilingvă, româno-greacă cu poeziile, opera lui. În privința dansului și limbii nimic nou sub soare, cursurile se desfășoară normal, cu elevi noi și vechi ce vor să iși lărgească orizontul, bineînțeles că așa cum am promis, cursurile fiind gratuite.

-Ca să nu vă rapim prea mult timp, ne puteți spune dacă reeditați acest minunat proiect Sirtaki? Lumea vorbește că ar fi trebuit să îl faceți în acest an, și bineînțeles dacă aveți alte proiecte

-Da, așa este, am spus că în acest an vom reedita, însa în exaltarea de moment nu am luat în calcul tot. Orice s-ar spune, oricât de frumos ar fi Sirtaki-ul, în acest an, în 2018, se împlinesc 100 de ani de când pe acest pământ sfânt au avut loc evenimentele ce au dus la ceea ce sărbătorim în acest an , adică Centenarul Marii Uniri. Adică orice am fi vrut să facem pălește în fața acestui eveniment. Vă pot spune însă că vom depune săptămâna viitoare un proiect, care vă spun de acum este grandios, către Primărie, pentru organizarea unui spectacol destinat Centenarului, spectacol ce va avea în distribuție nume mari ale scenei românești, deci o distribuție de excepție, spectacol ce ne propunem să aibe loc bineînțeles tot pe plaja Constanței. Nu vreau să dau amănunte acum, vom propune Primăriei, iar dacă proiectul și finanțarea se aprobă, va fi la fel de unic pentru țara românească.
Cât despre Sirtaki, cu ajutorul lui Dumnezeu, există și un an 2019 ce se întrevede bun.
În rest, dacă urmăriți paginile noastre de socializare, a mea, a Comunității Elene Elpis, a Ansambului Elpis, sunt sigur ca veți afla noutățile în timp util și chiar cu drag vă așteptăm să participați alături de noi.

Un cuvânt de încheiere...

- Aș spune tot din Eminescu….. Vremea trece, vremea vine, nu spera și nu ai teamă, și adaug de la mine,

NOI SUNTEM LÂNGĂ TINE!!