Situaţia din Turcia în viziunea preşedintelui UDTTMR, Gelil Eserghep: „Falia dintre popor şi Erdogan se adânceşte, cu fiecare zi de tăcere, Erdogan trebuie să fie sincer”!

Situaţia din Turcia în viziunea preşedintelui UDTTMR, Gelil Eserghep: „Falia dintre popor şi Erdogan se adânceşte, cu fiecare zi de tăcere, Erdogan trebuie să fie sincer”!(2254)


Mii de protestatari au ieşit din nou în stradă, la Ankara şi Istanbul, şi în cea de-a 6-a zi de proteste. La Istanbul, mii de manifestanti au ocupat din nou Piata Taksim, în timp ce la Ankara, protestatarii au încercat să pătrundă în birourile premierului Recep Tayyip Erdogan. Fortele de ordine (poliţia) au folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a-i împrăştia pe manifestanți. Aceştia cer demisia primului ministru, precum şi eliberarea protestatarilor arestaţi în ultimele zile, şi ameninţă că nu vor renunţa la proteste. În tot acest timp, premierul Erdogan se află într-o vizită în nordul Africii. Despre situaţia din Turcia l-am întrebat şi pe preşedintele UDTTMR, Gelil Eserghep, care este de părere că există un cumul de factori care i-au scos pe turci în stradă.

Cum au început protestele!

Protestele din Turcia, îndreptate iniţial împotriva reducerii suprafeţelor verzi din Parcul Gezi din Istanbul - unde există planul de reconstruire a cazarmei otomane Topcu Kislasi, care ar deveni un complex turistic plus un mall - au devenit o actiune îndreptată împotriva premierului Recep Tayyip Erdogan, criticat pentru politicile cu caracter islamist.


La noi, USL vs. Băsescu, la ei e Edrogan vs. kemalişti!


Nu putem emite judecăţi despre manifestanţi şi despre reacţiilor lor din afară fără să înţelegem substratul politic. Recep Tayyip Erdogan, aflat la putere din anul 2002, este liderul Partidului pentru Dreptate şi Dezvoltare (AK), format pe structurile unei foste mişcări islamiste. Deşi motivele sunt cu totul altele, putem însă să comparăm mişcările din Turcia cu ce s-a întâmplat la noi anul trecut în ianuarie - cauzat de demisia lui Raed Arafat. Desigur, nu-I acelaşi lucru dar seamănă izbitor de mult. Dacă la noi a fost USL vs. Băsescu la ei este Edrogan vs. Kemalişti. În Turcia există o facţiune destul de puternică formată din militanţi extrem de dedicaţi memoriei şi principiilor stabilite de Kemal Ataturk. Facţiunea aceasta este denumită generic - kemalişti. Potrivit istoriei recente această grupare s-a manifestat, cel mai evident prin patru lovituri de stat, date în anii 1960, 1970, 1980 şi 1990. Fiecare lovitură a fost menită să înlăture partidele de guvernământ care se îndepărtaseră de la principiile kemaliste, povesteşte preşedintele UDTTMR, Gelil Eserghep.

Ipotezele care i-au scos pe turci în stradă


Prima ar fi ceea situaţia înregistrată săptămâna trecută, când Parlamentul turc a aprobat o lege care interzice vânzarea şi consumul de băuturi alcoolice în intervalul orar 22.00 - 6.00, o situaţie care a nemulţumit tinerii turci. „Acuzat de atitudine islamistă, Erdogan a dat asigurări că este determinat să respecte caracterul laic al statului turc. Totuşi cred că a greşit pentru că a revenit cu această comunicare destul de târziu”, spune Eserghep. Acum urmează teoria conspiraţiei, care însă are urme de adevărat în fiecare dintre variantele de mai jos:

Negocierile UE-Turcia, blocate

Pentru moment, evenimentele din ultimele zile nu ar trebui să aibă vreo influenţă asupra negocierilor dintre UE şi Turcia privind o eventuala aderare la blocul european. “Probabil că situaţia de la Istambul nu influenţează în mod direct negocierile cu UE, numai că Turcia nu-şi doreşte să intre în Uniune din poziţia României de exemplu, ca piaţă de desfacere pentru că Turcia este la rândul său un mare producător. Aici există o mare problemă”, apreciză preşedintele UDTTMR. În realitate însă, negocierile cu UE demarate în 2005 bat pasul pe loc din cauza ostilităţii blocajelor impuse de Ankara. De altfel în 27 mai, UE anunţa că a constatat cu mult regret că în ciuda cererilor sale repetate, Turcia refuză să-şi îndeplinească obligaţiile.

Canalul Bosfor şi regiunea autonomă Kurdă şi decăderea armatei


Partidul actual, AKP, cel care deţine puterea şi din care face parte Erdogan, este un partid tradiţionalist şi conservator care a dat curs unor modificări legislative pro-islamice, cum ar fi interzicerea alcoolului în perimetrul unor moschei şi care a derulat unele proiecte constroversate şi extrem de costisitoare cum este Canalul Bosfor, mai spune Gelil Eserghep. La toate acestea se adaugă şi atituudinea pro-kurdă a lui Erdogan care în unele medii a susţinut chiar legitimarea unei regiuni autonome - Kurdistan -ceea ce nu este deloc pe placul kemaliştilor.
Totuşi, trebuie reţinut ca acest partid a fost ales democrartic de către turci. Important este că există enorm de mulţi conservator în Turcia care ar fi putut şi ar putea legitima democratic AKP.
”Opinia mea este că armata dacă va interveni nu o va face în favoarea lui Erdogan ci din contră”, apreciază Eserghep îm contextul în care AKP, partidul lui Erdogan, a împins înapoi armata turcă în anii 2000 prin câteva zeci de procese care au decapitat conducerea armatei şi au securizat astfel poziţia partidului. O altă greşeală făcută de premierul turc, în condiţiile în care armata reprezintă o tradiţie, mai spune preşedintele UDTTMR. Aşadar, protestele pot fi şi semne că totul se îndreaptă spre o revenire în forţă a acestei componente militare a statului turc.

Substratul politic - FMI!

Poate substratul este mai adânc decât vedem noi. Erdogan a fost cel care nu a dorit un nou acord cu FMI, iar Turcia în momentul de faţă nu mai are datorii faţă de FMI, după ce în luna mai a terminat de achitat un împrumut început în 1958. “Asta a fost şi cea mai mare temere a mea când am auzit acest anunţ. Nu l-am văzut bine”, comentează Gelil Eserghep.


Viitorul nu sună roz!

Ca să recapitulăm, aderarea la UE nu e dorită de majoritatea turcilor, deoarece vor pierde statutul de producători. Erdogan este în război deschis cu armata care a fost mereu garantul secularismului în Turcia. Ar mai fi şi războiul cu Siria pe care nu toţi turcii în văd cu ochi buni. Kemaliştii sunt anti kurzi, deşi UE e pro-kurdă.
„Falia dintre popor şi Erdogan se adânceşte, cu fiecare zi de tăcere, Erdogan trebuie să fie sincer, altă cale nu există. Se demonstrează încă o dată că degeaba câştigi alegerile cu un scor confortabil dacă nu asculţi opoziţia, se ajunge la manifestările de stradă. Cu alte cuvinte şi puterea se plăteşte”, spune Eserghep.

Erdogan se pregăteşte de alegeri sau de decapitare!?

Erdogan a câştigat ultimele alegeri democratic, şi sunt voci care consideră că şi anul viitor o să le mai câştige. Alţii se îndoiesc că regimul Erdogan va mai avea “timp” pentru o nouă confruntare efectorală, deşi în Turcia laicii sunt doar cei din oraşele mari, în timp ce în Anatolia locuiesc preponderent oameni religioşi care îl susţin pe Erdogan. “Ceea ce trăiesc turcii acum este un fel de “memento” iar Erdogan trebuie să înţeleagă că adevăratul preşedinte al Republicii Turcia a fost şi trebuie să rămâne Mustafa Kemal Ataturk iar Turcia chiar dacă trebuie să continue dezvoltarea şi să se conenteze la valorile democratice, trebuie să respecte valorile imprimate de fondatorul ei”, a conchis Eserghep.

George Andrei Popescu Primăria Constanța
Claudiu Palaz Consiliul Județean Constanța
OMD MAMAIA CONSTANTA
Ziarul Timpul WhatsApp



jooble.org ziare, stiri