Cum îi umfla râsul pe Monica Chiurco și Radu Rădulescu aseară, la TVR1(2120)

Nu îngroș cu nimic tușele. Expresiile rizibile ale chipurilor celor doi moderatori ai TVR1, la emisiunea care a deschis campania pentru alegerile prezidențiale erau evidente, fie că dialogau cu interlocutorul, fie că îl ascultau. Impresia că bărbatul și femeia se treziseră în acel studio direct de pe stradă, venind de la vreun spectacol de comedie, adică încă mai erau distrați, am avut-o pe întreaga durată a emisiunii. Uneori, grimasa măscăriciului, quiproquoului de vodevil și scenei de comedie fină lăsau locul unui râs superior distilat pe toată fața, probabil că dacă nu s-ar fi mutat camera dincând în când, le-am fi văzut-o și lăbărțată. Mai lipseau chicotelile în direct și bătutul pe mână.O lejeră impertinență și sfidare față de interlocutori și spectatori de-a lungul unei ore de emisie, fiecare invitat având alocate 30 de minute, dovedeau că moderatorii nu aveau nicio prețuire față de aceștia. Se spune că râsul nu are un inamic mai mare decât emoția. Să fi fost Monica Chiurcoși Radu Rădulescu atât de emoționați, sau e vorba de un automatism? când i-au avut în fațăpe Gheorghe Funar și mai apoi pe Zsolt Szilagyi, încât elasticitatea simțurilor și a inteligenței lor să-i trimită spre un comic care nu-și avea rostul și locul? Prestația candidaților nu a dat semne că comicul s-ar fi instalat în persoana lor; atitudinea sobră, atenția la profunzimea mesajului, stabilirea contactului de comunicare sau vizual cu Monica și Radu, când aceștia intrau peste interlocutor, pentru mine era deranjant, darămite pentru cel din față!, din plictis, voit sau din dispreț față de ideile, conceptele, mesajele ce se cereau transmise electorului, au confirmat organizarea și seriozitatea acceptării jocului. Fizionomia comică, ridicolă pe alocuri a moderatorilor, părea un rest de excenticitate. Nu mai vorbesc de gesturile lor. Se răsuceau în scaune când el spre ea, când ea spre el, lăsându-l parcă singur pe invitat. Un desenator ar fi surprins cu ușurință mirarea de pe chipuri și mișcarea mecanică, nelalocul ei, - un tertip de distragere a atenției -!, dezinteresul reflecției sau datul cu părerea atunci când unul dintre ei întreba ceva, de exemplu, ,,dar ce rol vor mai avea parlamentul și partidele dacă președintele ar avea prerogativa numirii primului ministru și a miniștrilor?”Să-nțelegem că nu citiseră nici măcar o filă din programul electoral al canditatului? Sau: ne cerem scuze că vocea dv. continuă să se aud în cască și după ce vorbiți, invitatul nu era în studio, emisiunea electorală însă trebuia ținută!, dar nu-i nimic, suntem români și ne înțelegem noi. Ilaritate totală. Fără o-ncercare minimă de a extrage comicul din prestația celor doi moderatori ai emisiunii dedicate campaniei electorale prezidențiale, el a-ncăput de la sine într-o formulă simplă și anume, aceea a unei lipse de caracter. Să vedem ce mai urmează!