Culpă medicală sau malpraxis! Potrivit definiţiei din dicţionar, această eroare profesională reprezintă un “Tratament incorect sau neglijent aplicat de un medic unui pacient, care îi produce acestuia prejudicii de orice natură, în relație cu gradul de afectare a capacității fizice și psihice”. O definiţie seacă, din care nu se înţelege mare lucru. Evident, orice intervenţie chirurgicală greşită intră, de asemenea, în componenţa acestui termen şi, din nefericire, ştim că operaţiile efectuate incorect conduc adesea la producerea unor tragedii. Decesele suspecte, tratamentul incorect, afectarea gravă a sănătăţii, neglijenţa, toate aceste elemente se regăsesc în plângerile pe care, an de an, le trimit autorităţilor în domeniu, fie victimele acestui malpraxis, fie familiile acestora, atunci când ne aflăm în faţa unor decese. Multe dintre sesizări sunt neîntemeiate, dar nu toate... Medicii greşesc, sunt şi ei oameni, dar acţiunile lor eronate produc efecte devastatoare. Dobrogea îşi are şi ea acuzaţiile sale de malpraxis, iar aceste sesizări ale oamenilor, de ordinul zecilor în fiecare an, sunt anchetate de comisii ale Direcţiei de Sănătate Publică, de Colegiul Medicilor din România (CMR) (filiala Constanţa) şi de organele de urmărire şi cercetare penală (Poliţie, Parchet), ajungându-se adesea în instanţele de judecată pentru soluţionarea cauzelor.
Medicii scapă uşor?
În ultimii ani au fost puţine cazuri în care organele de anchetă de specialitate au stabilit culpa medicilor. Gurile rele spun că cei de la CMR îşi sprijină colegii acuzaţi, întrucât şi ei, la rândul lor, se pot afla, la un moment dat, în situaţii similare. Presa a reclamat în repetate rânduri faptul că răspunsurile CMR-ului la sesizări se lasă aşteptate luni bune, uneori chiar şi timp de un an. Anchetele interne se desfăşoară greu, în spatele uşilor închise ale Colegiului, şi se încheie în general cu o rezoluţie pozitivă acuzatului. Singura şansă rămasă petenţilor în aceste cazuri sunt contestaţiile care se trimit la CMR Bucureşti, dar care, de obicei se încheie cu rezultate similare: salvarea medicului. Dacă organele de anchetă se decid în paralel să demareze urmărirea penală a învinuitului şi dosarul acestuia se trimite în instanţă, pedepsele aplicate de instanţe sunt în general blânde, chiar şi în cazurile de omor din culpă şi se încheie cu un an-doi cu suspendare, după ce bineînţeles, medicul acuzat a fost cercetat în stare de libertate.
Şefa CMR, la rândul său acuzată
Însăşi cea care conduce CMR Constanţa, medicul Gabriela Dascăl este în prezent acuzată de o familie de neglijenţă şi culpă medicală, imputându-i se faptul că prin comportamentul său profesional neadecvat a fost la un pas de a omorî din culpă un copil de patru ani. Familia Sofron a reclamat că Dascăl, medic de gardă la SCJU a refuzat să îi opereze de urgenţă copilul diagnosticat cu peritonită, punându-i acestuia viaţa în pericol. Cazul înregistrat în prima săptămână a acestei luni pare să fie o adevărată sarabandă a erorilor: timp de vreo trei zile, copilul a fost plimbat de la SCJU la clinici particulare, la Infecţioase şi din nou la SCJU, dându-i-se mai multe diagnotice eronate, ce puteau avea urmări fatale. Când cei de la Infecţioase au concluzionat că minorul are o apendicită gravă şi că trebuie operat de urgenţă, el a fost dus la SCJU, unde şefa CMR este acuzată că l-ar fi pus în aşteptare timp de 16 ore. Din fericire, la insistenţele familiei, copilul a fost văzut de şeful Clinicii de Pediatrie, Constantin Tica, cel care a stabilit că pacientul are peritonită şi l-a operat imediat, salvându-i viaţa. Medicul Gabriela Dascăl infirmă acuzaţiile familei Sofron, a dat vina pe aceasta pentru aducerea târzie a pacientului la spital şi se consideră fără nicio culpă în acest caz. Plângerea familiei va fi anchetată, evident, de CMR Bucureşti şi nu de filiala constănţeană condusă de Dascăl.
Operaţii greşite
Un caz recent de malpraxis este şi cel al cărui personaj principal (negativ) este medicul ginecolog Dan Raica, de la o clinică privată din Constanţa. O tânără, Cristina Steliana P. l-a acuzat de efectuarea unei operaţii de cerclaj greşită, în urma căreia a pierdut sarcina. Intervenţia aparent simplă a condus ulterior la dureri grave suportate de pacientă, la tratamente costisitoare şi vizite la cabinetul particular al doctorului şi, într-un final, la pierderea sarcinii. Ultimul medic care a văzut-o pe tânăra adusă la Urgenţă a reuşit să îi salveze viaţa şi a stabilit fără echivoc că intervenţia anterioară, efectuată de Raica, fusese greşită. Dincolo de pierderea sarcinii, trebuie spus că familia S. a cheltuit în jur de 3000 de lei, în condiţiile în care a o primă operaţie reuşită şi fără efecte ulterioare, costa doar 500 de lei. Raica nu se află la prima acuzaţie de acest gen, lui imputându-i-se o faptă similară în 2011, victima sa fiind soţia unui cunoscut artist constănţean, Ionuţ G. Reclamat de acesta la DSP şi CMR, instituţii care s-au mişcat cu viteza melcului, Raica a continuat să profeseze nestingherit, ajungând să o mai comită încă o dată.
Diagnostice greşite şi neglijenţă
Un medic din Medgidia, Simona T, a scăpat, de curând, basma curată dintr-un proces de malpraxis, după ce expertiza IML (care a cântărit mult în decizia judecătorilor) a disculpat-o de acuzaţii. Femeii i s-a imputat faptul că, într-o zi de 8 martie , Ziua Femeii, pe când era de gardă, ar fi dianosticat greşit un copil de patru ani, considerând că acesta are o simplă răceală şi nu diabet zaharat, cum s-a stabilit ulterior. După doar câteva ore de la internare, preşcolarul a decedat în spital. Un alt medic din Medgidia, tot pediatru, a primit 1 an şi şase luni închisoare cu suspendare (hotărâre ce poată fi atacată) pentru ucidere din culpă. Procurorii şi ulterior instanţa au stabilit că băiatului de 8 luni din satul Ivrinezu nu i s-au acordat îngriirile cuvenite şi că transferul lui la Constanţa a fost efectuat tardiv. Doctorul a fost acuzat şi de falsificarea fişei de observaţie a pacientului, acolo unde se pare că a trecut o dată de internare nereală. În acest caz, Medicina Legală a confirmat erorile medicului.
O abundenţă de cazuri
Fiecare dintre noi ne-am confruntat cu situaţii similare, având cel puţin o cunoştinţă sau pe cineva foarte apropiat, care a avut de suferit de pe urma greşelilor comise de medici. Diagnostice eronate, gafe mortale, intervenţii făcute doar de dragul şpăgilor grase, tratamente fără efecte concrete, “de dragul lelii”, invitaţii făcute la cabinete particulare, doar pentru a lua pacinetului o consultaţie de 100 de lei, toate acestea sunt petele negre ale sistemului medical dobrogean şi românesc. După ce cheltuiesc o grămadă de bani, fără efect, mulţi bolnavi iau drumul Bucureştilor sau al altor oraşe, sperând că medicii de acolo sunt mai buni, mai atenţi, mai corecţi... Nu vom comenta dacă fac bine sau nu, ci doar trebuie să recunoaştem că aceasta este situaţia. Mai trebuie să spunem însă, că cei mai mulţi dintre specialiştii Dobrogei îşi fac însă datoria aşa cum trebuie, şi ei merită recunoştinţa noastră. Ce ne facem însă cu ceilalţi şi ale lor culpe cu efecte tragice? Sistemul îi apără în continuare pe vinovaţi, iar mulţi dintre aceştia continuă să profeseze şi să pună în pericol vieţi, pe timpul unor anchete în care sunt acuzaţi de malpraxis. Este nevoie ca sistemul să devină poate mai flexibil, mai transparent, iar pedepsele să fie mai drastice, pentru ca indiferenţa unor doctori plictisiţi şi dorinţa de a pleca acasă cu buzunarul plin să fie înlocuite cu o mai mare atenţie, ce ar aduce rezultatele meritate, salvând într-adevăr vieţi omeneşti...