Poemul zilei(197)

Revedere la spital
                                   Evgheni Evtușenko

Ne revedem doar la spital acum.
Surorile roiesc în jur, și-mi pare
Că fața ta, parcă-nviind din scrum,
Ar vrea să mi te-arate-ncrezătoare.

Dar când te văd acolo,-ntinsă-n pat,
Într-un capot din cele de diftină,
Mă simt copilul tu abandonat.
Și-s vinovat, și vina-i prea puțină,

Că te-am făcut s-ajungi așa și-aici.
Dar tu, sfioasă-ntrebi: ,,Tușești?” și-n grabă,
Încerci să faci un gest, ca-ntre amici,
Și apă să-mi găsești, la vreo tarabă.

O, iartă-mi anii falși, de poți ierta,
Și odele ce ți le-am scris pe rând
Și josnicia cărnii, ce urma –
Brutala schismă dintre trup și gând.

E de mirare-acum că ești bolnavă ?
Dar bolile c-o rană-ncep mereu,
Ascunsă mai întâi și nu prea gravă.
Invidioase pe-al iubirii zeu,

Ca viperele, ele se strecoară,
În rănile iubirii buznau dau.
Dar nu-nțeleg de ce azi, bunăoară,
Doar tu plătești, iar eu mă plimb și beau ?

La doctor am să merg și-am să-l implor,
Îngenunchind, iubita să-mi salveze:
,,Știi, doctore atoateștiutor,
Tu, luptător pe albe metereze,
Ce bună-a fost cu oamenii, la greu,
Și cât de ticălos, în schimb, sunt eu ?

Vei înțelege, doctore, vreodată
Ce infernală viață i-a fost dată
Și-n ce venin și smoală s-a-ngropat,
Când numai smoală și venin i-am dat ?

Dar, de există-n mine vreo lumină,
Din sufletu-i veni, mai vine încă,
Iar eu, în schimb, îmi aflu aspră vină,
De-a-i fi adus doar bezna cea adâncă.

Ea m-a ferit de boli și chiar de mine.
Dar viața ei de-i pusă la-ncercare,
Azi, vreau să-i dat tot sângele din vine,
Pentru transfuzii lungi, izbăvitoare”.

Dar – mareșal în lupte istovit –
Bătrânul medic, trist, mă potolește:
,,Doar liniștea-i lipsește, negreșit!
,,Doar liniștea, doar liniștea-i lipsește!”

Dar spuneți-mi, ce-i liniștea deplină,
Eventual – formula în latină!
Și vreau să știu: de ce ne aruncăm
Iubitele-n prăpăstii mari și grele,
Și-apoi, viteji, am vrea să le salvăm,
Atunci când praful s-a ales de ele?

(din volumul Mierea târzie, în transcrierea românească a lui Ștefan Dimitriu, selecția versurilor, traducerea inițială și postfața de Nadia Brunstein, Ed. CD PRESS, 2006)