Poemul zilei(112)

Ciocanul

                Manuel Bandeira

Scrâșnesc roțile la cotitura căii ferate,
Adânc, neiertător,
Eu m-am salvat încă din naufragiu, am salvat
Elementele de care aveam, zilnic, nevoie.
Camera mea adună trecutul
Din toate casele în care am locuit.

Înlăuntrul nopții,
În miezul dur al orașului,
Mă simt apărat.
Din grădina schitului se-aude
Țipătul bufniței,
Dulce, ca un gângurit de turturele.
Știu, dimineață-mi voi aminti de el
Și voi auzi ciocanul fierarului
Bătând, stăruitor, cântecul certitudinilor sale.

(din Antologia poeziei braziliene, traducere și note biobibliografice
de Darie Novăceanu, Ed. Univers, 1970).