Deputatul Dănuț Aelenei cere urgent „soluții viabile în ce privește asigurarea securității alimentare a României”(913)

Aderarea României la U.E. a adus incontestabil multe avantaje țării noastre, dar și unele probleme, în special în domeniul agriculturii. Întrucât prețul pământului arabil era cel mai mic din Europa, numeroși investitori străini au cumpărat suprafețe imense, exploatând neștiințific monoculturile agricole. Ei folosesc intensiv pesticide, îngrășăminte chimice şi antifungicide care măresc producția, cu prețul afectării calității cerealelor, legumelor și fructelor. Efectele apar nu numai asupra mediului şi animalelor, cât şi asupra ratei şomajului din mediul rural.

Deputatul AUR Dănuț Aelenei atrage atenția asupra acestui fenomen deosebit de periculos și își îndeamnă colegii parlamentari, indiferent de coloratura politică, să soluționeze rapid această situație gravă.

Redăm integral declarația sa politică:

„Un studiu comandat de parlamentarii europeni arată că străinii au ajuns să controleze până la 40% din terenul arabil al României.

Printre marii proprietari sunt cetăţeni libanezi, conţi austrieci, bănci şi companii de asigurări. Efectele sunt negative atât asupra forţei de muncă, cât şi asupra mediului înconjurător, spune studiul.

Informaţiile sugerează că România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia sunt în mod particular puncte fierbinţi ale acestei probleme”, se arată în raport. Menţionez că în România, potrivit negocierilor pentru aderarea la UE, liberalizarea pieţei funciare a avut loc începând cu 1 ianuarie 2014, moment din care cetăţenii străini au putut cumpăra teren în ţara noastră şi pe persoană fizică.

Mai mult, din datele Institutului, în România se găsesc şi cele mai numeroase ferme atipice deţinute de cetăţeni străini.

Cea mai mare fermă din România aparţine companiei libaneze Maria Group şi se întinde pe 65.000 de hectare. Având propriul port şi depozit de cereale, grupul exportă carne şi cereale în special în Orientul Mijlociu şi Africa de Est”, se arată în raport.

Studiul vorbeşte şi despre efectele acestui fenomen asupra economiei locale. Creşterea numărului de astfel de exploataţii duce la creşterea numărului de şomeri din agricultură, dar şi a celor care pleacă din ţară pentru a-şi găsi un loc de muncă.

Acest mod de a face agricultură se bazează pe monoculturi, folosirea intensivă a produselor chimice şi a medicamentelor (uz veterinar) în mod preventiv. Efectele apar nu numai asupra mediului şi animalelor, cât şi asupra ratei şomajului din mediul rural.

Aceasta întrucât în astfel de exploataţii se lucrează cu foarte puţini oameni. Spre exemplu, Genagricola, divizia pentru agricultură a Generali, care controlează 4.500 de hectare de teren în România, a generat doar 62 de locuri de munca în 2016.

În Europa există o corelaţie între scăderea numărului unităţilor de producţie şi numărul de angajaţi în agricultură.
Noul val de investitori străini, coroborat cu fuziunile dintre marile corporaţii nu fac altceva decât să crească viteza cu care oamenii din mediul rural pleacă peste graniţe pentru a-şi găsi un loc de muncă”, se mai precizeaza in raport.

Ce este de făcut?

Care sunt soluțiile la aceasta problemă?

Nici un partid politic din România nu are vreo poziție pe acest subiect.

Este necesară o dezbatere interpartinică a subiectului atât în cele două comisii pentru agricultură din Parlamentul României cât și prin discuții cu fermieri și specialiști din domeniu pentru a găsi soluții viabile în ceea privește asigurarea securitatii alimentare a României pentru protecția mediului și pentru ca terenurile arabile să rămană în proprietatea fermierilor români.” , a declarat deputatul constănțean Aelenei.