5 dintre SUBIECTELE ZILEI(267)

* Un bărbat în vârstă de 44 ani care, fiind în stare de ebrietate, a avut un comportament violent la adresa pasagerilor unei aeronave Copenhaga – Bucureşti, a fost condamnat definitiv la 2 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Fapta a fost comisă în urmă cu aproape doi ani, conform Poliţiei de Frontieră. Conform sursei citate, la data 24 martie 2022, poliţiştii de frontieră l-au preluat pe bărbat, la aterizare, dintr-o aeronavă care se deplasa pe ruta Copenhaga – Otopeni şi care a aterizat, la ora 21:10, în regim de urgenţă pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti. Motivul a fost generat de faptul că, bărbatul, aflându-se în stare avansată de ebrietate, a devenit indisciplinat şi a început o altercaţie în timpul aterizării, agresând verbal, atât pasagerii, cât şi pe membrii echipajului de zbor. La momentul respectiv, echipajul a acţionat conform procedurilor standard de securitate şi aeronava a aterizat în siguranţă. Pasagerul a fost preluat de autorităţi, iar restul călătorilor au fost debarcaţi conform procedurilor normale.

* Două femei, care ar fi românce, au fost găsite moarte, în noaptea de joi spre vineri, în case diferite din orăşelul italian Naro din provincia Agrigento, Sicilia. Pompierii au găsit cadavrele celor două femei la aproximativ 200 de metri distanţă, unul dintre ele fiind carbonizat. Pentru carabinierii din Naro şi pentru departamentul operativ din Agrigento, pista principală ar duce la o dublă crimă, scrie LaPresse, potrivit News.ro. Femeile au fost găsite de pompierii care interveneau la un incendiu pe aleea Avenia. Se pare că cele două femei erau prietene, iar soţul uneia dintre ele murise cu ceva timp în urmă. În acest moment, după cum au confirmat mediile judiciare pentru Adnkronos, nu există arestări. Procurorul adjunct Elettra Consoli şi procurorul adjunct Salvatore Vella se află, de asemenea, la faţa locului.

* Patrimoniul fostului preşedinte republican Donald Trump a crescut cu 7,8 milioane de dolari primiţi de la 20 de ţări, între care China şi Arabia Saudită, în perioada în care acesta s-a aflat la Casa Albă, au afirmat joi parlamentari democraţi, denunţând o încălcare a Constituţiei SUA. Partidul Democrat a pierdut în urmă cu un an controlul Camerei Reprezentanţilor, chiar în timp ce o comisie parlamentară ancheta asupra unor eventuale încălcări ale clauzei constituţionale ce interzice funcţionarilor, miniştrilor şi preşedinţilor să primească „beneficii” – sub formă de cadouri sau bani – din partea unor guverne străine, fără acordul Congresului, relatează AFP. Potrivit raportului intitulat "Casa Albă de vânzare", realizat de minoritatea democrată din respectiva comisie şi dezvăluit de Washington Post, responsabili din 20 de ţări, între care se numără China, India, Turcia, Arabia Saudită, Qatar sau Republica Democrată Congo, au plătit în 2017 şi 2018 chirii şi facturi pentru patru proprietăţi din cele 500 de entităţi şi societăţi ale lui Donald Trump şi ale afacerii sale de familie Trump Organization. Cele patru bunuri imobiliare vizate sunt birourile şi apartamentele din Trump Tower, un zgârie-nori emblematic de pe Fifth Avenue din Manhattan, şi alte proprietăţi hoteliere sau rezidenţiale din New York, Washington şi Las Vegas.

* Poliţia Română atrage atenţia asupra unui nou tip de fraudă în domeniul investiţiilor. Pe platformele de socializare apar reclame la servicii de investiţii financiare care folosesc fie numele unor companii cunoscute, fie pe cele ale unor personalităţi şi promit câştiguri mari pentru investiţii relativ mici, cu condiţia ca investitorii să instaleze pe device programe care permit controlul de la distanţă. Poliţiştii atrag atenţia celor interesaţi să investească să nu instaleze astfel de programe pe computer, tabletă sau telefon. Schema folosită de către persoanele sau entităţile care utilizează această metodă este simplă: cei interesaţi să investească sunt redirecţionaţi către o pagină unde le sunt solicitate datele de contact. În continuare, sunt contactaţi telefonic de persoane necunoscute, care utilizează numere de telefon atât româneşti, cât şi din Marea Britanie. În ultimii ani, socotind de la izbucnirea pandemiei încoace, încrederea europenilor în viitor a fost zdruncinată de evenimente cu un impact profund. Dar asta nu înseamnă că în 2024 nu există motive de optimism.

* José Manuel Barroso, fostul premier portughez și fostul șef al Comisiei European, spunea în 2014 că europenii iubesc „strălucirea intelectuală a pesimismului”. Cuvintele sale evocau înclinația tradițională către pesimism a locuitorilor continentului. E suficient să luăm în considerare anul 2019, care, privind retrospectiv, poate fi considerat unul relativ pozitiv pentru europeni - a fost un an post-criză financiară, anul de dinaintea pandemiei de COVID-19 și dinaintea războiului din Ucraina. Și cu toate acestea, în 2019 un sondaj global YouGov-Cambridge Globalism Project arăta că europenii erau cei mai posomorâți cetățeni din lumea dezvoltată, se arată într-o analiză publicată de The Guardian. În 2023 am avut destule motive de pesimism. Până acum, acest deceniu a fost plin de tragedii, incertitudine, sărăcie persistenă și autoritarism crescând, chiar și în cele mai stabile democrații. Ucraina continuă să fie asaltată de moarte și distrugere, în timp ce sprijinul militar și economic se diminuează, iar agresiunea lui Putin nu încetează. În Orientul Mijlociu războiul atinge cote inimaginabile, iar antisemitismul și islamofobia au reizbucnit în Europa, amintind de vemuri întunecate dintr-un trecut nu foarte îndepărtat. Mii de oameni au murit încercând să ajungă pe pământul Europei. Performanțele educaționale de pe întreg continentul au fost în scădere anul trecut, capitol la care România are o mare problemă, iar vremea extremă a făcut ravagii și chiar și dieta mediteraneană are de suferit de pe urma crizei climatice. Noul an va aduce începerea discuțiilor de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova. E ultimul lor licăr de speranță pentru stabilitate și, poate, pentru pace. Negocierile formale vor dura ceva timp, dar faptul că s-a deschis această cale reprezintă un succes în materie de dezvoltare și integrare. Toți ochii vor ațintiți asupra alegerilor europene din iunie 2024. Dar nu trebuie să uităm că acesta în sine este unul dintre cele mai mari exerciții de democrație din lume. Potrivit unui sondaj UE, se remarcă un interes mai mare decât cel de la ultimele alegeri europene, din 2019. În 2024 vor fi mai multe călătorii cu trenul în Europa, acest mijloc de transport devenind un simbol al dezvoltării sustenabile, al oportunităților și al schimburilor culturale. Va fi mai multă concurență pe rutele feroviare din Europa, vor fi și noi servicii care vor face legătura între Paris și Berlin, Munchen și Varșovia și, posibil, Milano și Ljubljana. Jocurile Olimpice găzduite de Paris vor fi un test pentru infrastructura capitalei Franței, dar și o ocazie de a face orașul iubirii și al luminii mai prietenos cu mediul. Iar sportul are această putere de a aduce oamenii împreună, de a-i uni, într-o necesară sărbătorire a perseverenței și excelenței umane.

TIMPUL.INFO