Cine mai votează USR…(3648)

După scandalul provocat de afirmațiile Elenei Lasconi în favoarea familiei formate dintr-un bărbat și o femeie? Niciun om normal, care crede în valorile tradiționale, care vrea să își crească copiii departe de ideologia de gen, propaganda LGBT și educația sexuală în școală, pentru care mama este femeie iar tatăl este bărbat, pentru care mama se numește mamă iar tatăl se numește tată, care nu abdică de la morală în favoarea noilor concepte de „political correctness”, pentru care dreptul la opinie este sfânt.

Prin retragerea brutală, dictatorială a primăriței de Câmpulung de pe prima poziție a listei de candidați pentru alegerile europarlamentare, USR și-a arătat rădăcina comunistă, chiar stalinistă. Niciodată, în istoria democratică a României, nu s-a mai pomenit ca un partid să își execute public cel mai bun om, doar pentru că în urmă cu cinci ani a votat conform unei conștiințe sănătoase și nu după o linie îndoielnică a formațiunii din care face parte. Mai mult, nu este clar nici până astăzi dacă Elena Lasconi era sau nu membru al USR la data la care a votat pentru familia tradițională. Clar este însă că USR are valențele unui Gestapo sau NKVD modern, ca să păstrăm descendența stalinistă.

În spatele costumelor spilcuite etalate, a aerului european respirat și a declarațiilor avangardiste făcute de cei din conducere, partidul lui Drulă este precum lichidul de frână sau antigelul: dulce, dar toxic până la mortal pentru absolut tot ceea ce înseamnă moral, normal, tradițional.

România trebuie ferită cu orice preț, chiar și cu cel al unei guvernări pe termen lung PSD-PNL sau chiar PSD-AUR, de o revenire a USR în arcul guvernamental. Cel puțin, cât timp acest partid otrăvitor își va executa membrii pentru delict de opinie și se va poziționa împotriva fundației morale a poporului român, nu mai are ce să caute la guvernare. În fapt, dacă va rămâne portavocea progresismului mondial, cea mai periculoasă pandemie din istoria ideologică a omenirii, românii ar trebui să îi șteargă de pe scena politică și să îi trimită acasă, la părinții care le-au dat viață și bunicii care i-au crescut, pentru alți șapte ani de educație și morală sănătoasă.