Claudiu Palaz Consiliul Județean Constanța
George Andrei Popescu Candidat Primăria Constanța
Deputat Focșa: 
„Modernizarea României. Acestea sunt soluții pentru problemele României reale, de care România reală are nevoie cât mai repede.”

Deputat Focșa: „Modernizarea României. Acestea sunt soluții pentru problemele României reale, de care România reală are nevoie cât mai repede.”(1260)


Dumitru Viorel Focșa este unul dintre cei mai cerebrali deputați din Parlamentul României, opiniile sale ieșind întotdeauna în evidență prin claritate și verticalitate. Recent Domnia Sa a adus în discuție întârzierile pe PNRR în 2023, dincolo de reformele “grele”: prevenirea cancerului, digitalizarea, combaterea abandonului școlar, autobuze pentru elevi.

La mijlocul lui 2023, Guvernul a ratat termenul de finalizare – Trimestrul 1 și Trimestrul 2 – pentru 30 de jaloane din cele 49 pe care le avea de îndeplinit. Acestea nu sunt îndeplinite nici astăzi. Din Trimestrul 1, termen sfârșitul lunii martie, au fost îndeplinite până acum doar trei din 13. La finalul lunii martie nu era îndeplinit niciunul. Sunt două reforme majore pe care Guvernul nu le-a îndeplinit în prima jumătate a lui 2023, noua Lege a Pensiilor și noua Lege a Salarizării. Acestea, alături de modificarea Codului Fiscal și noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, au fost cele mai discutate subiecte legate de PNRR în spațiul public în ultimele luni. Acestea sunt însă doar 4 jaloane din cele 30 pe care Guvernul le-a ratat în 2023.

Dincolo de cele 4 enumerate mai sus, reforme majore care necesită voință politică și asumare în Coaliția de Guvernare pentru a fi implementate, sunt o serie de alte reforme și investiții pentru care administrația nu are motivare pentru întârzieri. Sunt, în general, investiții pe care orice Guvern responsabil s-ar fi grăbit să le facă. Cel puțin 60 de instituții de sănătate publică (direcțiile de sănătate publică, institutele de sănătate publică, Agenția Națională a Medicamentului, Școala Națională de Sănătate Publică și Management și Ministerul Sănătății) trebuiau digitalizate, în urma unor contracte semnate de Ministerul Sănătății.

Tot Ministerul Sănătății ar fi trebuit să achiziționeze și doteze cu aparatură 10 unități medicale pentru screeningul de cancer mamar și cancer de col uterin. Caravanele medicale ar fi urmat să fie folosite în zone cu acces limitat la servicii medicale specializate. 3.000 de cabinete ale medicilor de familie ar fi trebuit să semneze contractele pentru a fi dotate sau renovate. 1.000 de școli ar fi trebuit să semneze contractele pentru a primi granturi pentru combaterea abandonului școlar. Ministerul Mediului ar fi trebuit să prezinte un concept de proiect pentru lucrările de modernizare a protecției împotriva inundațiilor.

Aici ar fi trebuit să fie incluse construcții noi sau refăcute de reținere a aluviunilor și de prevenire a inundațiilor. 20 rame electrice (de lung parcurs, cu 6 unități), 12 rame electrice cu hidrogen (cu 3+1 unități), 16 locomotive electrice noi cu 4 osii ar fi trebuit achiziționate iar 55 de locomotive și 139 de vagoane ar fi trebuit să intre în modernizate. Ministerul Transportului este în întârziere cu semnarea contractelor, chiar dacă achiziția este în curs. 3.200 de microbuze electrice ar fi trebuit achiziționate pentru a fi folosite la transportul elevilor din localitățile izolate, în special în zonele rurale.

Toate aceste investiții nerealizate nu doar întârzie cererile de plată prin care obținem miliardele de euro din PNRR, dar pun în pericol chiar scopul acestui Plan de țară: modernizarea României. Acestea sunt soluții pentru problemele României reale, de care România reală are nevoie cât mai repede. Situația Cererilor de Plată devine tot mai complicată. Cele 49 de jaloane din prima jumătate a anului 2023 sunt legate de Cererea de Plată numărul 4, pe care ar fi trebuit, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană prin Aranjamentele Operaționale, să o depunem la toamnă. Nu există nicio șansă ca acest lucru să se întâmple.

Până în acest moment, România a primit, acum câteva zile, o aprobare parțială pentru Cererea de plată numărul 2, depusă în urmă cu șase luni. Evaluarea, conform regulamentelor, ar fi trebuit să dureze două luni dar România nu a îndeplinit conform angajamentelor din PNRR toate jaloanele. Iar cererea de plată, în valoare de 2,8 miliarde euro, este aprobată doar parțial pentru că două jaloane pe energie (129 și 133) rămân neîndeplinite.

Oficial, nu s-a stabilit ce sumă va fi suspendată din această tranșă pentru neîndeplinirea celor două jaloane, aceasta va fi anunțată la momentul aprobării formale a plății parțiale. După această dată România are șase luni să le închidă pentru a putea primi integral suma de bani din a doua tranșă de bani din PNRR. Însă Guvernul își asumase termen luna iunie pentru depunerea Cererii de plată numărul 3, sunt șanse minime să poată fi depusă măcar în toamnă: 15 jaloane sunt în continuare neîndeplinite din totalul de 79 atașate acestei cereri de plată.

O analiză comparativă a calendarului asumat și a celui realizat privind depunerea cererilor de plată din PNRR găsiți în raportul nostru privind Bilanțul guvernării Ciucă pe PNRR. Cererea de plată numărul 3 include și jalonul care se referă la reforma pensiilor speciale pentru care Comisia Europeană s-a exprimat deja ca nu renegociază nimic și ca trebuie îndeplinit întocmai. Or pensiile speciale nu au fost eliminate.

Iar Cererea de Plată numărul 3 mai are o problemă – nu poate fi depusă până la modificarea PNRR, care se înscrie tot la capitolul întârzieri (termenul de aprilie 2023 este deja depășit cu 3 luni): introducerea componentei REPOWEREU (1,4 mld eur), ajustarea sumei aferente granturilor (2 mld eur). Și la acest capitol Guvernul stă foarte prost. Ghidul Comisiei pentru ajustarea planurilor de reziliență menționează că modificările trebuie trimise într-o formă agreată la nivel tehnic, cel mai târziu în luna august, altfel Comisia nu garantează că va putea face vreo plată până la sfârșitul anului acesta. Mai este o lună, iar propunerile trimise informal până acum au respinse de către serviciile tehnice ale Comisiei. De Cererea de Plată numărul 4 așadar nu are rost să mai vorbim.

Problema cea mai mare care pare să se contureze din ce în ce mai mult este aceea că în acest an nu vom mai putea încasa nici un euro din tranșele PNRR, singurii bani primiți fiind această plată parțială care este oricum aferentă anului 2022.

Mihai Lupu Consiliul Județean Constanța
OMD MAMAIA CONSTANTA
Ziarul Timpul WhatsApp



jooble.org ziare, stiri