* Problemele pe care Rusia le întâmpină pe frontul din Ucraina i-ar putea permite Coreei de Nord să obțină arme la care nu a avut acces timp de două decenii din cauza sancțiunilor impuse de ONU. Putin și Kim Jong-un au nevoie unul de altul, dar liderul de la Phenian ar avea mai mult de câștigat, cred analiștii. Consiliul Național de Securitate al Statelor Unite a anunțat luni că negocierile dintre Rusia și Coreea de Nord privind un ajutor militar „avansează activ” după ce ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a mers la Phenian în iulie, în încercarea de a obține muniție de artilerie pentru Moscova.
Statele Unite estimează că în viitorul apropiat ar putea avea loc și o întâlnire între Putin și liderl nord-coreean Kim Jong-un. Dacă s-ar materializa, o astfel de întrevedere ar avea loc la mai bine de un an și jumătate de la începerea războiului din Ucraina în care Rusia dă semne că gâfâie, trupele sale fiind măcinate, epuizate și în mare nevoie de provizii, notează CNN. Pentru Coreea de Nord, întâlnirea s-ar produce după 17 ani de sancțiuni ONU menite să-i limiteze capacitatea de a-și construi o forță nucleară funcțională. În pofida sancțiunilor impuse de Națiunile Unite, Kim Jong-un și-a dezvoltat programul de rachete balistice într-un ritm asfixiant în ultimii doi ani. În această perioadă el a testat zeci de rachete, inclusiv una balistică intercontinentală care teoretic ar putea purta un focos nuclear spre teritoriul SUA. Dacă Kim ar pune mâna pe tehnologia militară nucleară a Rusiei, țară care a fost decenii la rând un lider al rachetelor nucleare, ar fi un impuls important pentru programul nuclear nord-coreean și o sursă de preocupare pentru liderii occidentali, cred experții.
* DIICOT și IGPR au oferit vineri primele date oficiale despre cazul de trafic de droguri în care este implicat şi un poliţist din Braşov, dat afară chiar ieri, în ziua în care a fost şi reţinut de procurori. Polițiștii și procurorii DIICOT au făcut, joi, 29 de percheziții în oraşul Brașov și comuna Cristian, în două dosare de trafic de droguri. DIICOT a descoperit un element de noutate, în sensul că suspecții foloseau o aplicație tip chat, în cadrul căreia a fost creat un grup dedicat persoanelor care doreau să achiziționeze, respectiv să comercializeze droguri de risc și de mare risc. Metoda folosită este cunoscută sub denumirea de „dead drop” și este răspândită în general în rândul tinerilor. Cel de-al doilea mod de operare este cunoscut și folosit în mod curent, o parte dintre persoanele bănuite, lideri informali în rândul tinerilor, având un ascendent moral asupra acestora, au recrutat un număr însemnat de consumatori, precum și mai multe persoane, care îi sprijineau în activitățile de vânzare a drogurilor, pentru a încerca să facă, pe cât posibil, cât mai dificilă activitatea polițiștilor. În urma perchezițiilor, polițiștii și procurorii au descoperit și ridicat 25 de grame. de cocaină, precum și 12.400 de lei. La sediul DIICOT Brașov au fost duse la audieri 14 persoane cu vârste între 19 și 45 de ani, iar 10 au fost reținute pentru 24 ore. Pentru 8 se va cere arestarea preventivă în instanţă. Una dintre persoanele vizate de această anchetă a deținut calitatea de polițist.
* Consilierul președintelui Ucrainei, Mihail Podoliak, a postat un mesaj dur în care critică România pentru tăcere și lipsa de reacție, în timp ce Rusia îi încalcă spațiul aerian. Și, în fine, principalul punct este că trebuie ajutată Ucraina cât mai repede posibil cu sisteme antiaeriene plasate în zonele de graniță. Asta ar crește semnificativ securitatea țărilor care se învecinează cu Ucraina și ar limita capabilitățile speculative și provocatoare ale Rusiei. Avem nevoie de acțiuni simple, nu de 'tăcerea mieilor'”, a scris Mihail Podoliak. Bâlbâiala autorităților române. Amintim că autoritățile române au recunoscut, într-un final, că au fost găsite resturile unei drone pe malul românesc al Dunării, după două zile în care au negat, până la cel mai înalt nivel, ceea ce omologii de Ucraina și jurnaliștii străini tot spuneau.
* Două seturi de imagini, provenite din zonele de război, ne-au atras atenţia. În primul rând, avem primele școli subterane la Harkov. Subsolurile și metrourile sunt folosite pentru a găzdui săli de clasă pentru copii, astfel încât aceștia să poată continua să studieze, în ciuda atacurilor neîncetate ale Rusiei. Şcoala în Ucraina a început la 1 septembrie. Peste 1.300 de şcoli ucrainene au fost distruse în totalitate de la invazia Rusiei din februarie 2022, iar altele au fost grav avariate, a anunţat în august UNICEF. Iar peste graniţă, la ruşi, în loc de apărare antiaeriană, preoții au turnat 100 de litri de apă sfințită dintr-un elicopter pe o bază militară. Pentru a face acest lucru, au implicat militarii, un dispozitiv de pulverizare și multe bidoane cu apă sfințită. Este important de menționat că au zburat transversal peste tabăra militară. De asemenea, au binecuvântat puncte militare și o zonă rezidențială din districtul Kozelsky, regiunea Kaluga. Șeful Bisericii Ortodoxe Ruse a justificat invadarea Ucrainei încă de la începutul războiului, ținând discursuri despre Rusia ca "putere iubitoare de pace". A mai spus că Rusia e "atacată" de întreaga lume din cauza sentimentelor de gelozie și invidie, pentru că Rusia este "altfel".
* O tânără de 25 de ani, fiica unui polițist din Detașamentul de Intervenție și Acțiuni Speciale Călărași, a avut parte de o moarte pe cât de violentă, pe atât de stranie. În timp ce sora ei o aștepta în gară, ea a fost găsită lângă trenul care o aducea acasă de la Constanța. Anchetatorii iau în calcul inclusiv varianta crimei. Tânăra avea 25 de ani și, deși absolvise o facultate de asistenți de farmacie, lucra la un magazin din Constanța. Miercuri seară ar fi fost nevoită să se întoarcă mai târziu acasă în Călărași, așa că a ales să urce într-un tren inter-regio care mergea spre Timișoara.
TIMPUL.INFO