TIMPUL *Cenaclul Eliteor - EMILIAN MARCU(477)

Poem pentru limba română

Doamnă, îţi scriu un poem de dragoste şi de dor,
un poem despre aceste cuvinte rămase de pază,
în limba în care e tot mai subţire, şi mor
în chenare, cuvintele rămase icoane de vază.
Doamna mea tot mai clară, mai blândă, spre seară
e limba în care îţi scriu despre dragostea mea,
este din cuvintele ce-au început să dispară
asemenea unui om învelit în cenuşă de stea.
Doamnă, poezie a limbii mele din mamă
eu îţi scriu un poem despre tot ce e viu.
Se vorbeşte cu spini, cuvintele capătă rană,
mamă, doamna mea limbă, în cuvinte-i târziu!
Eu port pe gură cuvinte de seamă,
tu porţi pe buze cuvinte din flori
din limba care din ce în ce mai subţire, ne cheamă
memoria în care eşti sortită să mori.
Doamnă, îţi scriu un poem de dragoste şi de dor,
un poem al limbii care nu se lasă ucisă.
Între râurile acestea ridicate de-un nor
îţi scriu un poem pentru paza promisă.

 Emilian Marcu

(selecția textelor: Pompiliu COMȘA)

NOTA REDACȚIEI TIMPUL

Așteptăm de la iubiții noștri cititori creații poprii, cel mai valoroase urmând să le publicăm în ordinea sosirii la noi.

Vă așteptăm cu interes.