5 dintre SUBIECTELE ZILEI(229)

* Industria militară ucraineană îşi dublează producţia de drone, rachete, vehicule blindate şi obuze de artilerie pentru a face faţă războiului împotriva invaziei ruse, a anunţat preşedintele ţării, Volodimir Zelenski, în discursul său adresat naţiunii luni seară, transmite EFE. Zelenski a făcut acest anunţ după întâlnirea cu şefii companiei publice specializate în producţia de armament, Ukroboronprom, şi cu şefii diferitelor sale unităţi de producţie. "Artilerie «made in Ukraine». Proiectile «made in Ukraine». Drone, rachete, vehicule blindate" fabricate în Ucraina, a declarat Zelenski despre armele şi echipamentele militare cărora industria militară naţională le acordă prioritate. "Creştem capacitatea de producţie. Ucraina o poate face. Există finanţare pentru asta", a adăugat şeful statului ucrainean, care a anticipat că "industria noastră de apărare va oferi rezultate mai bune".

Zelenski a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că Ucraina va organiza în octombrie un forum internaţional al companiilor de apărare, pentru a explora posibile alianţe care să conducă la creşterea producţiei de arme şi echipamente militare. De la începutul războiului, Ucraina a optat pentru a-şi dezvolta industria militară cu obiectivul de a-şi reduce dependenţa de asistenţa externă în acest capitol. Dronele aeriene şi maritime dezvoltate de Ucraina şi-au demonstrat eficacitatea în ultimele săptămâni, ajungând la Moscova şi lovind diverse ţinte strategice din interiorul Rusiei, adică acolo unde aliaţii din Vest ai Kievului nu permit autorităţilor ucrainene să atace cu armamentul occidental trimis, de teama să nu provoace o escaladare cu Moscova. De asemenea, Ucraina a dezvoltat cu succes rachete precum cea care a distrus la 23 august un sistem rusesc de rachete antiaeriene S-400 în peninsula Crimeea ocupată.

* Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a anunțat cum va fi vremea în luna septembrie şi, conform prognozei, se pare că vom avea parte de o vară prelungită. Pe parcursul întregii luni vor fi temperaturi peste cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării. În acelaşi timp, se vor înregistra precipitații peste medie în prima săptămână a lunii. Faţă de canicula din ultimele zile vară, de la 1 septembrie se va răcori treptat şi va ploua în majoritatea regiunilor. În Moldova, media temperaturilor maxime de la început de septembrie va ajunge la 25-26 de grade. După data de 3 septembrie, se vor înregistra valori medii diurne de 26-28 de grade. Temperaturile minime se vor situa între 14 și 17 grade, pe tot parcursul intervalului de prognoză.

* Pentru prima dată în istorie, imigranții veniți la muncă în România reprezintă principala cauză a creșterii populației României, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În cursul anului 2022, numărul imigranţilor a fost mai mare decât cel al românilor care au părăsit țara cu aproximativ 85.000 de persoane. Astfel, la 1 ianuarie 2023, populaţia rezidentă a fost de 19,05 milioane, în creștere cu 9.107 persoane față de 1 ianuarie 2022. La 1 ianuarie 2023, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de circa 10 milioane, în scădere cu 0,3% față 1 ianuarie 2022. Populaţia feminină a fost de 9,8 milioane persoane, în scădere cu 0,01% față de aceeași dată a anului precedent. În acelaşi timp, procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2022, remarcându-se creșterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 de ani şi peste) cu 0,3 puncte procentuale (de la 19,4% în 2022, la 19,7% la 1 ianuarie 2023). Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populație a stagnat la 16,2%. Drept urmare, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,0 (la 1 ianuarie 2022) la 122,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2023). De asemenea, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 55,5 (la 1 ianuarie 2022) la 56,1 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2023).

* Managerii români estimează, pentru următoarele trei luni, o creştere a preţurilor în construcţii şi comerţul cu amănuntul, precum şi o creştere moderată a activităţii în construcţii şi în comerţul cu amănuntul, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). În cadrul anchetei de conjunctură din luna august 2023, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +2 la sută). Referitor la numărul de salariaţi, se estimează tot o relativă stabilitate, iar pentru preţurile produselor industriale, se prognozează o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +14 la sută). Potrivit estimărilor din luna august 2023, în activitatea de construcţii se va înregistra în următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +8 la sută). Managerii estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +3 la sută). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează o creştere a acestora (sold conjunctural +28 la sută). În sectorul comerţului cu amănuntul, m anagerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +10 la sută). Angajatorii prognozează şi o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12 la sută). Managerii societăţilor comerciale estimează o creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +25 la sută).

* Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) organizează joi primul său summit dedicat medicinei tradiţionale pentru a sublinia necesitatea de a fi luate în calcul dovezile ştiinţifice înainte de începerea oricărui tratament alternativ natural, relatează AFP.

Medicina tradiţională poate contribui la reducerea "decalajelor de acces" la sănătate, însă este valoroasă doar dacă este utilizată "în mod adecvat, eficient şi, mai presus de toate, pe baza celor mai recente dovezi ştiinţifice sigure", a rezumat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Summitul mondial de două zile pe tema medicinei tradiţionale este organizat de OMS în marja unei reuniuni a miniştrilor Sănătăţii din G20, care are loc în oraşul Gandhinagar din India. Agenţia ONU defineşte această metodă alternativă de îngrijire medicală drept "suma cunoştinţelor, abilităţilor şi practicilor bazate pe teorii, credinţe şi experienţe proprii diferitelor culturi, explicabile sau nu, utilizate pentru menţinerea sănătăţii, precum şi pentru pentru prevenirea, diagnosticarea, ameliorarea sau tratarea afecţiunilor fizice şi mintale".

"Milioane de persoane din întreaga lume" apelează în primul rând la medicina tradiţională, a subliniat OMS, iar discuţiile trebuie să aducă la aceeaşi masă politicieni şi universitari, cu scopul de a obţine "un angajament politic şi o acţiune bazată pe dovezi".

* Problemele continuă pentru proaspăt-inauguratul Golden Gate românesc, podul de peste Dunăre de la Brăila. După ce la doar o lună deja asfaltul se denivelase, la o lună și jumătate distanță de la tăierea panglicii, cei care-l tranzitează au observat cum șuruburile care susțin parapetele de pe margine sunt puse doar de formă.

Un brăilean a luat șuruburile la rând și a observat că toate ori sunt slăbite și pot fi deșurubate cu mâna, ori nici nu sunt înșurubate sau lipsesc cu totul. O primă reacție a venit de la purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, care a dat vina pe constructor și i-a asigurat pe români că totuși structura nu stă în acele șuruburi și podul nu se va prăbuși. În plus, el a acuzat că persoana care a filmat a comis o ilegalitate, pentru că podul nu e destinat pietonilor și bicicliștilor.

„Podul de la Brăila este încă sub posesia şi în responsabilitatea antreprenorului, pentru că încă nu s-a făcut recepţia finală la terminarea lucrării. Constructorul e obligat să rezolve neconformităţile până la sfârşitul lucrării. Am vorbit deja cu ei, i-am pus să verifice toate şuruburile şi să le înlocuiască sau să le completeze pe cele lipsă şi să strângă toate celelalte şuruburi. CNAIR insistă că podul nu a fost finalizat, amintim că politicieni de cel mai înalt nivel, inclusiv președintele Iohannis și premierul Ciolacu, s-au îngrămădit pe 7 iulie și l-au inaugurat cu mare fast, numindu-l cea mai spectaculoasă şi importantă lucrare de infrastructură realizată în România după Revoluţie. Costurile construcției s-au ridicat la 500 de milioane de euro.”

TIMPUL.INFO