Claudiu Palaz Consiliul Județean Constanța
George Andrei Popescu Candidat Primăria Constanța
Comuniștii l-au băgat în pușcărie pe arhitectul care a construit hotelul Belona din Eforie Nord

Comuniștii l-au băgat în pușcărie pe arhitectul care a construit hotelul Belona din Eforie Nord(1455)


Belona seamănă cu un vapor care încalecă valurile. Simbolizează evoluția şi forța omului asupra mării.

Într-o poză văzută recent de prin anii 70, trona ca un rege Hotelul Belona din Eforie Nord. A fost construit de arhitectul G.M. Cantacuzino în anii 30.

Hotelul din stațiunea Eforie Nord este un imobil splendid, construit în anii 30 ai secolului trecut, la circa 20 de metri de plajă. A fost ridicat după planurile marelui arhitect George Matei Cantacuzino și reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri din stațiunea Eforie Nord.

Belona a fost construit între anii 1934-1940, are o arhitectură modernă având la bază principii clasice de compoziție și volumetrie, ce pot fi regăsite și la Hotelul Rex din Mamaia, ridicat tot în intervalul acelorași ani, dar și alte clădiri din București sau Brașov.

G. M. Cantacuzino se foloseşte frecvent de forme metaforice pentru a da semnificaţie spaţiului construit. Hotelul Belona seamănă cu un vapor care încalecă valurile. Simbolizează evoluția şi forța omului asupra mării.

În zona hotelului a fost amenajată și gara Belona, capul de linie pentru autobuze ce făceau curse între Constanța și Eforie Nord, dar și o stație de taxi. Din nefericire, în 1960, pe vremea dragilor de comuniști, gara a fost demolată.

Stațiunea Eforie a fost înființată în anul 1894 și era un fost cătun al comunei Techirghiol care s-a transformat în staţiune balneară după 1920. A devenit comună urbană independentă la 1 noiembrie 1933, prin desprinderea ei de Techirghiol, sub denumirea de „Eforia – staţiune balneo-climaterică”.

Cine a fost George Matei Cantacuzino?

S-a născut la 23 mai 1899, în Viena, Austro-Ungaria într-o familie nobiliară, os de domnitor. Este fiul lui Nicolae Barbu Cantacuzino, diplomat de carieră și al Marcelei Bibescu, nepoata domnitorului Gheorghe Bibescu.

G.M. Cantacuzino a fost un arhitect, pictor și scriitor român, un reprezentant al modernismului moderat și cel mai prolific teoretician al arhitecturii din România.

Primii zece ani din viață îi trăiește la Viena, după care vine în România. Urmează cursurile liceului umanist din Montreux, dar obține diploma de bacalaureat la colegiul Sf. Sava din București la 1916. Participă ca voluntar la marele război, în luptele de la Mărășești și Soveja.

Urmează ca și alți români cursurile de arhitectură la École des Beaux Arts la Paris, și în final va obține diploma de arhitect. Leagă prietenii cu oameni de cultură, atât din țară cât și din Franța. Amintim pe Simon Bayer, poetul Ion Barbu, Lucien Fabre, Paul Morand, George Michaux, Matila C. Ghyka, Theodor Pallady, Anton Bibescu, Marta Bibescu, Tudor Vianu, Mihail Sebastian, Constantin Brâncuși, Horia Teodoru, Alexandru Rosetti, Catul Bogdan, Gheorghe Brătianu, Ion Jalea. Se căsătorește cu Sanda Știrbei și va avea doi copii, Șerban și Marie-Lyse, deveniți cetățeni englezi.

Participă ca deputat la viața politică, este împotriva exceselor Gărzii de Fier, își va trimite în jurul anului 1940 soția, Sanda Știrbei cu cei doi copii ai lor, Șerban și Marie-Lyse în Marea Britanie. Fiind proiectantul blocului Carlton din capitală, prăbușit la cutremurul de la 1940, este arestat din ordinul generalului Antonescu, dar s-a dovedit că executantul construcției nu a respectat planurile arhitectului. Încercările sale de a părăsi țara și de a se alătura familiei, îl vor duce la închisoare, ca și alți membri ai familiei Cantacuzino și ai altor familii aristocratice sau nu, a căror stare materială nu concorda cu doctrina comunistă.

Este încadrat la București la Direcția Monumentelor Istorice, este concediat, având origine nesănătoasă și concepții învechite, iar după cea de a doua arestare, va lucra la Mitropolia Moldovei, tolerat de autorități, dar protejat de mitropolitul Iustin Moisescu.


Pictează și desenează mult, participă la Salonul oficial, la expoziții de grup sau are expoziții personale, postbelic are o expoziție în București la Parcul Herăstrău, unde artistul plastic Theodora Maria Kițulescu trecută și ea la „munca de jos”, răspundea de parc, închisă urgent de autorități după trei zile pentru că nu se situa în curentul proletcultist al vremii. Fondează împreuna cu arh. Octav Doicescu revista Simetria, la care va avea contribuții în fiecare număr, atrăgând colaboratori de marcă, salutată cu entuziasm la apariție în Revista Fundațiilor Regale de Petru Comarnescu.

Primește titlul de cetățean de onoare al orașului New York, ca urmare a efortului său la pavilionul românesc la Expoziția internațională din acest oraș, la 1939. Va fi profesor până la arestarea sa de către autoritățile comuniste la Școala de Arhitectură de la București, Academia de Arte Frumoase și la Școala Politehnică din același oraș. Până la 1944 a ținut conferințe la Radio România.

1948 – arestat la 1 mai și condamnat la cinci ani de închisoare, pe care o execută la Jilava, Aiud.

1953 – eliberat la 29 iulie 1953 și încarcerat din nou, la sinistrul canal Dunăre-Marea Neagră. 1954-1960 – lucrează pe linia monumentelor istorice, legal la București și după licențiere (concediere) tolerat la Iași la Mitropolia Moldovei.

1960 – se stinge din viață la Iași la 1 noiembrie 1960, după ce suferă un accident. Este înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași.

Sursa Cotidianul.ro
 

Mihai Lupu Consiliul Județean Constanța
OMD MAMAIA CONSTANTA
Ziarul Timpul WhatsApp



jooble.org ziare, stiri