Restanţierii la bănci riscă să rămână pe drumuri. Senatorii au respins propunerea deputaților Dobre și Babuș(1943)

Persoanele care au credite la bănci iar din cauza situaţiei financiare precare au ajuns să nu mai poată plăti ratele fiind astfel în situaţia de a fi executate silit, riscă să rămână pe drumuri deoarece parlamentarii nu par interesați să le vină în ajutor. Mai exact, un moratoriu care i-ar fi ajutat ca, timp de doi ani de zile, să nu poată fi dați afară din locuințe a fost respins de senatori. Cu toate acestea, în cazul propunerii legislative forul decizional este Camera Deputaților.

În urmă cu ceva timp, șase deputați, printre care și constănțenii, Radu Babuș și Mircea Titus Dobre, au iniţiat o propunere legislativă privind instituirea unui moratoriu de doi ani în care să fie amânată începerea procedurii de executare silită a caselor în cazul persoanelor care, din cauza situaţiei financiare, nu pot achita ratele la bănci sau utilităţile.

În document se propune ca pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă ale cetăţenilor români persoane fizice supuse executării silite din cauza neachitării ratelor la credite bancare sau la alte tipuri de împrumuturi ori a facturilor la utilităţi să existe un moratoriu de amânare pentru doi ani în ceea ce priveşte aplicarea executării pentru debitorii care nu mai au în posesie un alt imobil cu destinaţie de locuinţă şi care îndeplinesc cel puţin una dintre o serie de condiţii.

Dintre condiţiile care trebuie a fi întrunite amintim luarea în considerare a veniturilor familiei care urmează să fie evacuate care nu trebuie să depăşească cuantumul salariului mediu pe economie pe membru de familie ori debitorul să fie singurul întreţinător al unei familii cu doi sau mai mulţi copii. De asemenea, trebuie făcută dovada lipsei unui loc de muncă sau a unor afecţiuni încadrabile în categoriile gradelor de handicap sau debitorul nu are în posesie alte bunuri sau conturi bancare a căror valoare ar putea acoperi datoria.

În propunerea legislativă se mai menționează că, la încheierea perioadei de moratoriu de doi ani, debitorul este obligat să reia achitarea datoriilor pentru care i s-a imputat soluţia executării silite a imobilului, în condiţiile în care pentru datoriile restante nu se percepe altă dobândă decât cea prevăzută în contract, dar se actualizează cu rata inflaţiei. Totodată, achitarea datoriilor se reia din situaţia în care era la momentul aplicării moratoriului, iar, dacă în perioada moratoriului debitorul efectuează plăţi în contul datoriei, acestea vor fi scăzute în mod corespunzător din datoria acumulată.

„Cetăţenii care fac obiectul prezentei legi trebuie să obţină de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului pe raza căreia se află un certificat care să ateste îndeplinirea condiţiilor de aplicare a moratoriului de amânare a executării silite a locuinţei personale. Direcţia are obligaţia ca în termen de cinci zile lucrătoare să facă verificările necesare, instituţionale şi la faţa locului, pentru a emite certificatul pe baza datelor existente despre solicitantul certificatului. Cetăţenii care au solicitat un certificat îl vor prezenta băncii, firmei de utilităţi, firmei de recuperare a datoriilor sau oricărei persoane juridice care a solicitat evacuarea silită din locuinţa personală sau executorului judecătoresc dacă procedura de executare silită a ajuns în acest stadiu”, se mai arată în propunerea legislativă.

În expunerea de motive se afirmă că, potrivit situaţiei de la sfârşitul anului trecut, peste 100.000 de persoane se află în situaţia de risc de evacuare din locuinţe în urma contractării de credite sau alte tipuri de împrumuturi şi a imposibilităţii de a achita ratele. O altă cauză este neplata taxelor către utilităţi, peste 100.000 de locuinţe putând fi executate silit de firmele de insolvenţă sau de recuperare pentru datorii la întreţinere de peste 10.000 lei.

În aceeaşi expunere se mai arată că în Spania a fost adoptat un moratoriu pentru protejarea cetăţenilor vulnerabili, care scapă astfel de evacuare din locuinţe pentru un termen de doi ani, timp în care să-şi poată reveni financiar şi să reia plata restanţelor la credite.

Alte argumente prezentate sunt că, din punct de vedere al bugetului de stat, mulţi dintre cei evacuaţi vor ajunge asistaţi social, preţul locuinţelor va scădea constant din cauza suprasaturării pieţei, astfel că datoriile vor fi recuperate doar parţial prin valorificarea caselor, şi va apăra o piaţă a „rechinilor imobiliari”.