Ultimul drum al unui FONDATOR al TELEVIZIUNII ROMÂNE: ILIE ŞERBĂNESCU

Ultimul drum al unui FONDATOR al TELEVIZIUNII ROMÂNE: ILIE ŞERBĂNESCU(2176)


A fost condus pe ultimul său drum, pe această lume, UNUL DINTRE ULTIMII SUPRAVIEŢUITORI AI… PRIMEI REDACŢII A TELEVIZIUNII NAŢIONALE (TVR)!

La Cimitirul Central din Constanţa, a fost înmormântat, în această dimineaţă, ILIE ŞERBĂNESCU, ziaristul al cărui nume, pentru orice dobrogean din generaţiile mature în anii cuprinşi în perioada1971 – 2004, era sinonim cu tot ceea ce reprezenta Televiziunea Română (TVR), ca informaţie şi reportaj, în judeţele Constanţa şi Tulcea.

Dar probabil că sunt mai puţini cei care şti(a)u că Ilie Şerbănescu, înainte de a fi, timp de peste trei decenii (din 1971 până la pensionarea sa, în 2004), corespondentul pentru Dobrogea al Televiziunii Naţionale, a fost membru al primei echipe redacţionale şi tehnice a acestei instituţii, colectiv închegat în 1959!

 

Mâna dreaptă, pentru operatorie, a celebrului Valeriu Lazarov, inclusiv la “Cerbul de Aur”!

 

Născut la Bucureşti, pe 14 august 1939, Ilie Şerbănescu a fost unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori, încă de la primele probe pentru ceea ce urma să devină primul post TV românesc, al unui alt mare dispărut dintre noi, celebrul realizator Valeriu Lazarov.
Împreună şi sub coordonarea de geniu a acestuia, Ilie Şerbănescu şi colegii săi au oferit românilor, printre altele, primele ediţii (de la sfârşitul anilor 60, ai secolului trecut) ale Festivalului Internaţional de Muzică Uşoară “Cerbul de Aur”, de la Braşov, un eveniment anual care, ne amintim, transforma România, pentru câteva zile, în… “Occidentul interior al lagărului socialist”, cum s-a exprimat, atunci, celebrul ziar “Le Monde”!

 

Membru al redacţiei “Film şi Teatru TV”, cu colaborări şi la Studiourile Cinematografice de la Buftea

 

Ilie Şerbănescu a fost, până în 1971, când s-a mutat la Constanţa, devenind corespondent pentru Dobrogea, membru al mai multor redacţii ale TVR. Cel mai mult timp a făcut parte din echipele Departamentelor de Film şi Teatru. În această calitate, camera sa a filmat, pe celebrul “16 milimetri”, toate marile nume ale actoriei româneşti!
Dar a filmat şi pentru marele ecran, la studiourile cinematografice de la Buftea. A apărut pe genericele multor “lung – metraje”, unele coproducţii internaţionale, precum cele din seria “Winnetou”, din anii 60 (cu Pierre Brice, Elke Sommer şi Lex Barker).
Personal, ne amintim de domnia sa de pe vremea când noi, copiii de la malul mării, nu ne dezlipeam câtu-i ziua de lungă (mai prinzând şi câte-o mică figuraţie, numai bună ca să ne alegem cu bănuţi de-un suc şi de-o îngheţată) de Portul Tomis şi alte locaţii constănţene, unde se filmau episoadele serialului “Toate pânzele sus!”

 

După 1990, dintre cei vechi în breasla jurnalistică, “Nea Ilie” a fost cel mai cooperant şi prietenos cu tinerii ziarişti: ne-a tratat, tot timpul, ca pe nişte egali!

 

Pentru că tot am pomenit de vremurile când Ilie Şerbănescu lucra cu “monştrii sacri” ai televiziunii, teatrului şi cinematografiei româneşti, sau, ulterior, de cele în care era, practic,… TVR-ul din Constanţa şi Tulcea, trebuie să mărturisim că “Nea Ilie” (cum îi spuneam noi, mai tinerii şi, inevitabil, mai puţin experimentaţii colegi din presa locală de după decembrie 1989) nu s-a comportat, niciodată, cu superioritate sau aroganţă. El, care trăise printre acei “monştri sacri”, n-a fost nicio clipă, după 1990, un… “dinozaur”.
Dimpotrivă, întotdeauna, chiar şi-n primii ani de după “revoluţie”, când exista o falie între vechii ziarişti constănţeni şi noii veniţi în branşă, Ilie Şerbănescu a fost omul care s-a comportat mai mult decât colegial, tratându-ne pe noi, cei mai tineri, ca de la egal la egal, ba mai mult: încurajându-ne ori de câte ori simţea că lipsa noastră de experienţă ne ducea la blocaje ori stări de nesiguranţă. Era, întotdeauna, omul care era gata să-ţi ofere, cu multă fineţe, ca să nu te simţi inferior, un sfat, legat de meserie. Şi avea, slavă Domnului, ce să te înveţe!

Aceleaşi învăţăminte i-au folosit, fără îndoială şi fiului său, Alexandru, care ne-a fost coleg la TV “Neptun”. Acesta i-a urmat cariera, lucrând, cu succes deja recunoscut, în domeniul creaţiei video. De altfel, întreaga familie (soţia, fratele, nepoţii) este una de ziarişti şi artişti, creatori în domeniile imagisticii.

Vestea bolii necruţătoare, a suferinţei îndurate, apoi cea a sfârşitului său, ne-au răscolit pe toţi cei care l-am cunoscut şi l-am preţuit, atât ca profesionist desăvârşit, cât şi ca OM de mare caracter şi fineţe sufletească. Ce se poate spune, în astfel de situaţii… Poate doar faptul că, uneori, Creatorul, îşi cheamă aproape cele mai bune creaţii ale sale.
Noi, cei rămaşi, vremelnic oricum, pe acest pământ, vom fi însă, mai săraci cu un OM de valoare…
Dumnezeu să-l odihnească!

OMD MAMAIA CONSTANTA
Ziarul Timpul WhatsApp



jooble.org ziare, stiri