Ziarele, în general, mint. Oare toate?(632)

Din păcate, România nu are un sistem care să poată garanta libertatea, pluralismul și democrația. Chiaunații de pe rețelele sociale primesc cotidian semnale de la anumite voci rămase încă pe poziție pentru a interveni într-un fel sau altul, fenomen necesar stopării unor fenomene cu varii ramificații. Altfel frații Petreuș de la PSD și PNL (Ciucă și Ciolacu) n-ar mai mărșălui victorioși spre noi izbânzi. Agenții de la Kremlin sunt infiltrați la un nivel greu de imaginat în structurile statului român.

De multe ori mă gândesc ce poate face moartea din viață. Dar eu continui să scriu la Cartea Realității, chiar dacă cârcotașii de serviciu sar ca arși, ca mușcați de cur, când îmi citesc rândurile. Din păcate, unii sunt “colegi” de breaslă, chiar dacă provin din cu totul alte meserii care n-au nici o legătură cu presa. N-au avut, nu au și nici nu vor avea. Asta pentru că știu că totul e posibil.

Nu trebuie să ne mai mire că România nu are fondul genetic pentru a fi altceva decât este. Suntem o colonie vasală multora, dar mai ales a neamului prost. Singura cutumă respectată cu sfințenie: cine n-a fost la Dubai, n-are nici o valoare. Ne trage ața spre artificialul comod.

Elefanții cu piciorușe de muscă amețită tropăie, dovedind o acuzație valabilă doar pentru alții, nu pentru ei, Doamne ferește: minciuna ta are cele mai scurte picioare! Cu degetul bont ridicat în aer vorbesc despre standardul altora de nesimțire. Mai ales c-au acoperirea rețelelor de socializare unde nimeni nu mai știe identitatea semnatarilor.

Stăpânii plătitori ai mascaradei își râd în barbă. Manipularea a prins, totul este perfect. Maurul sau maurii și-au făcut treaba. A/au reușit să-i îmbârlige, se acuză reciproc despre standardul altora de nesimțire, când de fapt imaginea este în oglindă. Nicu, Gheorghe, Motanul fericit, Pisicuța cheală, Maica Tereza pot împroșca cu lături cât vor mușchii lor. C-așa-i în tenis.

Scandalul mai mult sau mai puțin inventat cu președintele Consiliului Județean i-a scos din viziuni, mai ales că iar s-a instalat iarna și mațele le ghiorăie rău. Compromisurile sunt în floare. Acuză pe alții de limbaj execrabil, de hărțuire, deși victimele lor ar trebui să fie cei care se plâng. Vorba unu chiaunat: lăsați-o jos, că măcăne.

Fac parte și activitatea de până acum, o poate confirma din șirul, din ce în ce mai firav, al ziariștilor de investigații, care n-am prea ridicat osanale și statui nimănui. Mituirea de care ei sunt sătui m-a cam ocolit. Am preferat să mor precum copacii în picioare. Evident, cu consecințele de rigoare. Celor bolnavi de sictir, scârbă și alte drăgălășenii, au de ce să se teamă.

Redacția noastră își va continua traiectul. Lor le rezervăm răspunderea legală. Jigodiile nu pot ataca doar sub scutul anonimatului. Cum respectăm opinia oricui. Nimeni nu poate fi mai presus de lege. Cel puțin asta am învățat în timpul studiilor universitare. Fie el din Năvodari sau din vreo cancelarie contemporană. Cu sau fără dorința de a o fâsâi.

Șarpele când îl doare capul iese la drum. Personaje de toate calibrele se fac de kkt sub diferite forme. Punct. Liber la jigniri. Hai pa și pu.

Pamflet de Pompiliu Comșa