Viori
Jucӑm ȋn piesa vieṭii noastre,care-i mai tristӑ uneori,
Iar plậnsul se transformӑ-n cậnturi,c-avem ȋn suflete viori,
Ne arӑtӑm ȋn ochii lumii,un personaj desӑvậrṣit,
Ce-ṣi joacӑ impecabil jocul ṣi e de public ȋndrӑgit,
Ȋn faṭa voastrӑ-i doar actorul,cu ȋnveliṣul lui de lut,
Care-ṣi revarsӑ pe o scenӑ,ce-n suflet n-a mai ȋncӑput,
Dar cậnd se-ntoarce ȋn culise,cu braṭul ȋncӑrcat de flori,
E doar un om,cu-a lui trӑire ṣi-acelaṣi sunet de viori…
Aurelia Ica Muca
(selecția textelor: Pompiliu COMȘA)
NOTA REDACȚIEI TIMPUL
Așteptăm de la iubiții noștri cititori creații poprii, cel mai valoroase urmând să le publicăm în ordinea sosirii la noi.
Vă așteptăm cu interes.