Adunate de pe plajă(338)

AMALGAME

* Noua Zeelandă a raportat primul său caz de rabie, precizând că această boală virală a ucis un pacient care a contractat-o în străinătate, dar că nu există niciun risc pentru populaţie, informează AFP. 

Medicii au aplicat toate măsurile pentru controlarea infecţiei la cele două spitale unde a fost tratat pacientul, mai întâi în Whangarei (nord) şi apoi la Auckland, aflat în apropiere, a precizat Ministerul Sănătăţii.

"Transmiterea rabiei de la o persoană la alta este extrem de rară, aproape necunoscută, şi, prin urmare, nu există niciun risc pentru public", a precizat ministerul într-un comunicat. Rabia se transmite de obicei prin saliva unui animal infectat care muşcă pe cineva. Pacientul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a fost suspectat de această boală atunci când a fost internat în spital la începutul lunii martie.

Rezultatele de laborator au confirmat ulterior că era vorba despre primul caz de rabie din Noua Zeelandă, ţară cu o populaţie de cinci milioane de locuitori. (sursa Agerpres)

* Papa Francisc suferă de o infecţie respiratorie şi va trebui să petreacă "câteva zile" în spital pentru tratament, a anunţat Vaticanul într-un comunicat emis pe fondul îngrijorărilor pentru starea pontifului în vârstă de 86 de ani, relatează Reuters. Papa Francisc a fost transportat la spitalul Gemelli din Roma după ce în ultimele zile a acuzat dificultăţi de respiraţie, se precizează în comunicat.

Testele au confirmat că pontiful are o infecţie, însă a fost exclusă prezenţa COVID-19, potrivit documentului. Papa Francisc, care a marcat luna aceasta 10 ani în funcţie, rămâne uneori fără suflu şi este în general mai expus la probleme respiratorii.

Când avea în jur de 20 de ani, în timp ce se pregătea pentru a deveni preot în ţara sa natală, Argentina, i-a fost îndepărtată o parte dintr-un plămân. Spitalizarea sa recentă are loc cu puţin timp înainte de slujba din Duminica Floriilor, la 2 aprilie, care marchează începutul unei săptămâni cu numeroase ceremonii ocazionate de apropierea Paştelui, la 9 aprilie, existând îndoieli că acestea vor putea fi oficiate de pontif. Starea de sănătate a papei Francisc a atras o atenţie sporită în ultimii doi ani, în care a suferit o intervenţie chirurgicală la colon şi a început să utilizeze un scaun cu rotile sau un baston din cauza durerii cronice la unul dintre genunchi.

În Argentina, credincioşii s-au rugat pentru însănătoşirea papei, care nu a mai revenit în ţara sa de când a plecat la Vatican, în urmă cu un deceniu. Fiul unor imigranţi italieni, viitorul papă a trăit modest pe vremea când era arhiepiscop de Buenos Aires, călătorind cu mijloacele de transport în comun şi obişnuind să viziteze mahalale, unde mulţi îşi amintesc încă de el. La catedrala oraşului, Daniel Saco, un fost catehet în vârstă de 59 de ani, spuse că papa Francisc "trebuie să îşi pună întrebarea dacă poate continua. El trebuie să se roage şi să le ceară tuturor catolicilor din lume să se roage pentru el. Liderul celor aproape 1,4 miliarde de romano-catolici din întreaga lume suferă de diverticulită, o afecţiune care poate infecta sau inflama colonul şi a fost operat la spitalul Gemelli în 2021 pentru a i se extirpa o parte din colon. După ce a lăudat decizia regretatului său predecesor Benedict al XVI-lea de a demisiona din motive de sănătate în 2013, papa Francisc a declarat că ar fi dispus să urmeze exemplul acestuia numai dacă ar fi grav bolnav.

* În raionul fluvial Mahmudia - Bălteni, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Tulcea şi Gruparea de Jandarmi Mobilă Constanţa au participat la punerea în executare a unei secvenţe din Exerciţiul multinaţional „Sea Shield 2023” . Exerciţiul este organizat de Forţele Navale Române, în perioada 20 martie 2023 - 02 aprilie 2023 şi planificat să se desfăşoare în zona de responsabilitate, în sud-estul României, pe mare, pe fluviu, în Delta Dunării şi în zona costieră, cu participarea militarilor şi reprezentanţilor mai multor instituţii din sistemul naţional de apărare, precum şi din alte 12 state aliate şi partenere care vor desfăşura, în toate mediile de acţiune, activităţi complexe de antrenament.

Secvenţa de instruire a implicat folosirea de forte şi mijloace din cadrul Jandarmeriei Tulcea şi Grupării de Jandarmi Mobilă Constanţa, având ca temă principală evacuarea populaţiei civile dintr-o zonă de risc şi relocarea populaţiei într-o zonă sigură, în contextul decretării unei stări extraordinare. Jandarmii au acţionat pentru asigurarea măsurilor de protecţie atât în zona evacuată, cât şi în tabăra constituită temporar în acest scop, precum şi pentru respingerea unor activităţi ostile.

Exerciţiul multinaţional în context interinstituţional are ca obiective demonstrarea capacităţii de acţiune întrunită a forţelor sistemului naţional de apărare, precum şi creşterea nivelului de instruire interinstituţional a participanţilor într-un scenariu tactic specific zonei de operaţii fluvial maritime. Antrenamentele în comun se întind pe mai multe zile şi se desfăşoară atât pe mare, în Delta Dunării, cât şi în zona costieră. Exerciţiile presupun scenarii de antrenament cu muniţie reală, scenarii de asalt, scenarii pentru evacuarea populaţiei din unele zone atacate, respingerea unui atac aerian. ↓

* România va primi încă un ajutor din partea Comisiei Europene pentru compensarea pierderilor suferite de fermierii afectaţi de importurile de cereale din Ucraina printr-un nou mecanism de sprijin, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Comisia Europeană a anunţat săptămâna trecută că va recurge la rezerva de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, deblocând o sumă de 56,3 milioane de euro pentru compensarea "pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase" venite din Ucraina "şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei".

Astfel, a fost propusă alocarea unei sume de 29,5 milioane de euro Poloniei, 16,75 de milioane de euro Bulgariei, iar României 10,05 milioane de euro. În plus, CE autorizează cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat. Fondurile extrem de mici alocate României au adus nemulţumiri în rândul fermierilor români care au solicitat un mecanism real de sprijin pentru agricultori, în urma tranzitului cerealelor din Ucraina.

A consemnat moș ION ROATĂ de la Rotativă