DELTA ÎN SUS ȘI JOS(571)

*Satele Deltei (I)

Istoria Deltei noastre se confundă cu Dunărea. Vă propun câteva curiozități legate de Dunăre :

 1. Dunarea are 2850 Km si este al doilea fluviu din Europa, dupa Volga , ca lungime.

 2. Dunarea este singurul fluviu din Europa care curge de la Vest la Est

 3. Dunarea strabate Romania pe cea mai mare distanta sa de 28,9%.

4. Dunarea strabate 10 tari(Germania,Austria, Slovacia,Ungaria, Serbia,Croatia, Romania,Bulgaria,Republica Moldova si Ucraina) si 4 capitale(Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad).

5. Dunarea, din toate orasele pe care le strabate, Sulina este cel mai mic.

6. Dunarea izvoraste din muntii PADUREA NEAGRA si se varsa in apropiere de Caraorman care inseamna in limba turca tot PADUREA NEAGRA.

7. Dunarea ia nastere sub forma a două râuri numite Brigach și Breg, ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m) și se unesc în orașul Donaueschingen (altitudine: 678 m) în curtea castelului Fürstenberg.

8. Dunarea are un bazin hidrografic ce acopera peste 800.000 de kilometri patrati. Desi poate parea ciudat, parti din acest bazin hidrografic acopera si tari precum Elvetia, Italia , Polonia sau Albania datorita afluentilor pe care ii primeste si care provin din aceste tari.
9 .Este singurul rau din Europa si dintre putinele din lume care se masoara de la varsare la izvor.

10. DUNĂREA NE UNEȘTE PE TOȚI…

* Asanarea Insulei mari a Brailei, inceputa in 1965 a insemnat limitarea locului in care apele Dunarii se puteau revarsa si astfel, pericolul unor inundatii majore era iminent. Aceasta catastrofa avea sa se intample numai peste cinci ani cand ploi puternice de primavara, in tot bazinul Dunarii, au facut ca afluentii sa creasca, iar fluviul sa se reverse pe suprafete intinse din Romania.

Satele noastre nu au fost ferite de acesta calamitate, primul care a fost lovit fiind Ilganii de Sus, care nu are un dig de aparare. Nivelul apelor din 1970 a depasit orice asteptari, iar casele aflate pe pomistele au fost inundate. Fiind construite din paianta, pamantul a inceput sa se inmoaie, iar casele sa se crape, ca apoi sa se darame.

Nici satul Partizani nu a fost ferit, apa distrugand incet, dar sigur, digul de protectie. Cu toate ca tot satul lucra atunci la consolidarea digului, prin construirea de piloni intariti cu fasine peste care se adauga pamant, in timpul primarului Constantin Draghici, forta apelor a invins si s-a produs o ruptura a digului intre casele lui Nitor Petre si Gheorghe Domenico. Totusi aceasta ruptura s-a facut prin gradini, neafectand casele celor doi.

Ruperea digului a fost alimentata si de o ploaie torentiala care premergator a inmuiat digul, precum si de vantul care batea de la Est, dinspre mare, fapt care a facut ca Dunarea sa se umfle si sa-i creasca si mai mult nivelul. In doar cateva ore tot satul a fost inundat, doar cateva case care erau amplasate pe locuri ceva mai inalte, ramanand neatinse de furia apelor. Autoritatile au trimis in noaptea urmatoare pontoane dormitoare cu nava Abrud pentru cazarea sinistratilor. Copii au fost trimisi in Tulcea si cazati in tabara de la Bididia.

Imediat dupa inundatii a inceput la dispensarul din sat o campanie de vaccinare impotriva holerei pentru a preveni aparitia unei epidemii, de catre doctorul Matei. Animalele oamenilor au fost cumparate de catre stat, deoarece nu mai aveau cu ce sa le mai hraneasca. In spatele satului Partizani exista o crescatorie de peste naturala in Ghiolul Cazacu, care o data cu cresterea apelor a fost distrusa si pestele s-a imprastiat in tot satul. Agentii de pescarie patrulau tot timpul prin gradinile oamenilor, pentru ca acest peste sa nu poata fi prins. Pentru asigurarea apei potabile care sa previna riscul imbolnavirilor a fost adus un bazin in care s-a pus apa de Dunare si in care s-au introdus pastile pentru decantare si dezinfectare.

O data cu inceperea scaderii apelor, a fost spart digul aproape de mila 29 pentru ca apele aflate in incinta satului Partizani sa se scurga. Dupa retragerea apelor, multe case au inceput sa se darame, iar populatia a inceput sa se mute din zonele afectate. Statul a dat locuri de casa in alte localitati precum si in orasul Tulcea. Cu aceasta ocazie multi oameni au plecat din aceasta zona, iar unii locuitori din Ilgani si-au facut case in Partizani.

Cartierul Păpădia a fost complet distrus, iar satul Ilgani a ramas exclusiv pe malul bratului Sulina. Daca cercetam recensamintele din anii 1966-1977, observam ca in 11 ani populatia ambelor sate a scazut cu 50%. Nici acum populatia satelor nu s-a reintregit la nivelul celei avute in 1970, cand a avut loc cea mai mare inundatie din ultimii 500 de ani. Aceste inundatii au fost cea mai mare catastrofa la care au fost supuse satele noastre, dupa ocupatia bulgara din primul razboi mondial.