ADUNATE DE PE PLAJĂ(290)

 * Prima dată, primarul Chițac trebuia să repare Spitalul de Boli Infecțioase Constanța (nu l-a reparat nici până azi), unde au murit oameni din cauza lui (există autodenunț public) și unde a fost și el tratat de doctorița pe care a amenințat-o cu „ciocu mic, că ai copil acasă”. A doua oară, la Spitalul Policlinic existent pe hârtie, domnul Ovanesian i-a recomandat câștigătorului licitației să semneze un contract de asistență juridică cu soția Toxin. Nu a vrut dezvoltatorul și așa a apărut dosarul penal și multe milioane de euro risipite din banii noștri.

Pe aceeași rațiune a venit controlul DNA de zilele astea la Primăria Constanța la stațiile CT BUS. După ce Ovanesian a instrumentat tot, s-a supărat pe un funcționar care nu a „percutat” și a chemat DNA. E bun un Bodi la casa omului. Bodi e cel mai bun bodyguard, bravo bodyguardu! Nicușor te așteaptă la celulă, unde știi că o să fii „pasiv” pentru mulți ani

* un “refugiat” ucrainean posesor de mașină ultrabengoasă, gen aspirator de fetițe, primește de la statul român 1000 euro chiria/lună plus hrană și alocație de 3400 lei/lună pentru fiecare copil aflat în întreținere; dați drumul la înjurături, e doar opinia dvs.

* Miza canalului Bâstroe. România rămâne fără apă pe Tulcea, Sulina și Sf. Gheorghe. Dacă ucrainenii vor continua să ne sfideze și vor înainta cu lucrările de adâncire a canalului Bâstroe, România riscă să rămână fără apă pe brațele Tulcea, Sulina și Sf. Gheorghe. Consecințele nu vor fi legate doar de distrugerea Deltei Dunării, ci și economice, pentru că va fi anhilat cel mai important canal de navigație, cel de pe Sulina.

Specialiștii din zonă ne spun că cel mai periculos moment va fi dacă Ucraina va intra cu săptăturile pe brațul Chilia, unde sunt ape comune și s-ar trece la încălcarea frontierelor. După ce ne-am autosabotat economic, blocând portul Constanța pentru agenții economici români, pentru a asigura cale liberă navelor ucrainene, după ce tirurile supraîncărcate din Ucraina ne-au distrus drumurile, după ce le-am acordat refugiaților bani și drepturi de care românii nici nu visează să beneficieze, iată că ne primim răsplata.

Ucraina profită de susținerea SUA și a UE în conflictul cu Rusia și forțează un proiect la care lucrează din 2000. Deschiderea pentru circulația navelor mari a canalului Bâstroe. Care sunt consecințele pentru România? Dezastruoase. Pe lângă distrugerea Delei Dunării, România va rămâne fără apă pe brațele Tulcea, Sulina și Sf. Gheorghe, iar taxele percepute pentru navigația pe canalul Sulina se vor muta în Ucraina.

În plus, România are proiecte pe care le dezvoltă la Sulina, cu zona liberă, cu zone de acostare, și ar însemna o lovitură economică foarte grea pentru țara noastră. Dacă lucrările la canalul Bâstroe vor continua, riscul va fi ca România să aibă mai puțină apă pe brațele Tulcea, Sulina și Sf. Gheorghe, iar factorul de control al Deltei Dunării este apa, fără care vor fi afectate și flora și fauna. Și așa au început să apară din ce în ce mai des ani secetoși, care au condus la scăderea debitelor Dunării, susțin specialiștii. Șenalul, porțiunea cea mai adâncă, nu este totdeauna pe mijloc, ci depinde de sinuozitatea brațului.

Deci săpăturile ar trebui făcute câteodată mai spre un mal, altădată mai spre celălalt mal, iar asta presupune acordul total al vecinului. Iar la o eventuală încălcare a frontierelor, nivelul la care se discută este altul”, Scandalul a început, de fapt, pe 16 ianuarie 2022. Filiera folosită de ucraieni, de data aceasta, a fost Ministerul Transporturilor, nu Ministerul de Externe, cum ar fi trebuit.

În mod obișnuit, când se discuta despre problema Bâstroe, tot schimbul de documente, studii, orice, se făcea prin Ministerul de Externe. De data aceasta, la Reprezentanța permanentă a României la UE, a venit o solicitare din parte Ucrainei pe transporturi, de includere a canalului Bâstroe în coridorul European TEN-T, semn că aranjamentul s-a făcut deja la Comisia Europeană. În 18 ianuarie solicitarea a plecat spre România și în 7 februarie a reacționat Ministerul Transporturilor, trimițând o informare la Ministerul Mediului. Iar termenul impus de Comisia Europeană pentru a primi un punct de vedere era de o lună, adică 17 februarie. 

    A consemnat Moș ION ROATĂ de la ROTATIVĂ