AMALGAME
* Guvernul a aprobat restituirea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate reținute în 2022 pentru pensiile de peste 4.000 de lei. Guvernul a realizat ordonanța de urgență pentru a restitui contribuțiile de asigurări sociale de sănătate reținute pentru pensiile ce depășesc 4.000 de lei. Este vorba de o restituire din oficiu pentru sumele reținute în cursul anului 2022. Procesul de restituire va avea loc într-un interval asemănător cu cel în care a avut loc reținerea acestor sume, respectiv într-un an.
Actul normativ stabilește modul de restituire a sumelor reținute în temeiul OUG nr. 130/2021, cu titlul de contribuții de asigurări sociale de sănătate, persoanelor cu pensii de peste 4.000 de lei, de către casele teritoriale de pensii sau, după caz, de casele de pensii sectoriale, respectiv entitățile care plătesc venituri din pensii. Executivul pune în acord cadrul legal cu prevederile declarate neconstituționale din OUG nr. 130/2021, prin decizia Curții Constituționale din 15 decembrie 2022. Sumele reținute se restituie în tranșe lunare în perioada 1 martie 2023 - 28 februarie 2024, după recalcularea venitului impozabil lunar corespunzător lunilor pentru care se efectuează restituirea.
* Românii au recuperat anul trecut vacanțele în străinătate amânate în pandemie. Banii pe care i-au cheltuit în diverse plimbări în alte țări au atins o sumă record: 6,5 miliarde de euro, conform unui raport al Băncii Naționale. Şi turiștii străini care ne-au vizitat au lăsat în ţară peste 3 miliarde de euro pentru cazare și servicii. Datele centralizate de Banca Națională pentru anul trecut, fără luna decembrie, arată că românii plecați în vacanţe în străinătate au cheltuit 6,5 miliarde de euro pe hoteluri, servicii și atracții turistice, cu 1,2 miliarde mai mult decât în 2019. Unii au avut şi 2-3 vacanțe în alte ţări, de-a lungul anului.
Anul 2022 a fost unul record în toată Europa pentru turism, deşi tarifele, pentru cazare îndeosebi, au crescut mult. După pandemie, oamenii au vrut să călătorească. În luna decembrie, numai de pe o singură platformă online care oferă servicii bancare, românii au cheltuit peste 77 de milioane de euro pentru vacanţe. Cei mai mulți s-au plimbat în ţări precum Malta, Regatul Unit, Olanda, Irlanda sau Germania. Cele mai mari bugete alocate au fost înregistrate la cei cu vârsta de 45-54 de ani, cu 285 de euro în medie de persoană. Suma cheltuită de români în vacanţe este într-o continuă creştere din 2016, spun economiștii, cu aproximativ un miliard de euro în fiecare an. După încheierea restricțiilor, turiștii au revenit și în România. Fie că au vizitat stațiunile montane, litoralul românesc sau chiar Bucureştiul, în 2022 străinii au cheltuit în ţara noastră 3,6 miliarde de euro, în timp ce în 2021 s-au cheltuit pe cazări și servicii doar 2,4 miliarde de euro.
* Oficiul Național al Registrului Comerțului a publicat pe 1 februarie 2023 situațiile statistice privind evoluția mediului de afaceri pentru anul 2022. Conform datelor, ritmul de creștere al firmelor nou înființate este unul moderat, în anul 2022 înmatriculându-se cu 3.04% mai multe firme vs. anul 2021 (de la 148294 la 152809). În plus, se înregistrează o dinamică negativă a mediului antreprenorial. Numărul suspendărilor în anul 2022 a crescut cu 20.58% față de 2021 de la 13020 la 15700. Numărul dizolvărilor în anul 2022 a crescut cu 24.21% față de anul 2021 de la 31655 la 39320.
Numărul radierilor în anul 2022 a crescut cu 10.08% față de anul 2021 de la 66897 la 73639. Numărul insolvențelor în anul 2022 a crescut cu 8.22 % față de anul 2021 de la 6144 la 6649 Astfel, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, în anul 2022, cea mai mare creștere procentuală a insolvențelor s-a înregistrat în următoarele județe: Buzău (70.10%), Tulcea (64.29%) și Vaslui (57.50%).
Numărul firmelor nou înființate în anul 2022 vs 2021 este sub potențialul de creștere al acestora, însă trebuie să ținem cont de climiatul antreprenorial dupa 2 ani de pandemie și unul de război în Ucraina. Creșterea oficială a numărului de insolvențe și dizolvări în rândul companiilor, conform datelor ONRC (care relevă doar o parte din numărul real de companii închise și care nu au înregistrat oficial încetarea activității), ne arată necesitatea introducerii unui nou program de stimulare a antreprenorilor de tipul Romania Start-up Revolution și, complementar, introducerea de instrumente financiare adecvate pentru întreprinderile mature în scopul creșterii competitivității și tranziției către noile tendințe tehnologice.
* Alertă Bâstroe-Chilia: România nu-i de acord dar Ucraina continuă lucrările de dragaj care vor distruge Delta Dunării. Kievul vrea să construiască și o hidrocentrală Dunăre – Marea Neagră și un pod peste Dunăre la Isaccea (Orlivka, pe partea ucraineană). Ucraina lucrează de mai multe săptămâni la dragaj pentru a face navigabil canalul Bâstroe pentru nave de mare tonaj. Lucrările sunt împotriva convențiilor internaționale și pot avea efecte extrem de grave, ireversibile asupra Deltei Dunării.
În aceste condiții, informații alarmante au ajuns deja la instituțiile de resort: ucrainenii ar fi dragat deja până la peste şase metri la gura Bâstroe, iar volumul apei pe Chilia și Sulina ar atrage și el deja semne de alarmă. În aceste condiții, acțiunea statului român poate fi deja extrem de întârziată. Brațul Chilia are 116 km lungime. Dintre ei aproape 86 reprezintă graniță cu Ucraina. Legătura cu Marea Neagră se realizează prin brațul Bâstroe. Ucraina vrea să îl facă navigabil internațional și integrabil în rețeaua transeuropeană de transport TEN-T. Și toată povestea a început încă din 2004.
În 2006, Comisia Economică a ONU a dat dreptate României şi a arătat că acest canal poate afecta ecosistemele din Delta Dunării. Kievul a inaugurat în 2007 canalul Bâstroe. Din punct de vedere militar, adâncirea va permite accesul pe brațul Chilia al navelor de razboi de mari dimensiuni, chiar la frontiera cu România. La momentul actual, Flotila de Dunăre deține supremația cu navele fluviale de luptă din înzestrare actuală
A consemnat Moș ION ROATĂ de la ROTATIVĂ