AMALGAME
* La data de 5 februarie 1990 s-au pus bazele reînființarii Comunității Elene Elpis Constanța. A dobândit personalitate juridică la data de 16 martie1990 prin efectele sentinţei nr. 144/1990 a Judecătoriei Constanța şi este succesoarea şi continuatoarea de fapt şi de drept a Comunităţii Eline din Constanța, desfiinţată de regimul communist în anul 1948. 33 de ani în care Comunitatea a demonstrat verticalitate și păstrarea valorilor morale și spirituale. LA MULȚI ANI!
* De la prietenul nostru Gigi HALEȚ citire: Marea vedetă de la Antena 3, Mircea Badea, continuă să susțină Rusia și să nu fie de acord cu eforturile ucrainenilor de a se lupta pentru libertate. Deși se plânge că nu este înțeles și că el nu are opinii ci doar ne prezintă știri de colo și de colo continuă mascarada binecunoscută de a ne arăta că Rusia are resurse (nu zice dânsul ci un general din Estonia) și că tancurile americanilor vor ajunge târziu în Ucraina. Se vede pe chipul și înfățișarea dumnealui că e admonestat de persoane importante cu care se luptă folosindu-se de toate șmecheriile posibile de parcă toți am fi proști și doar dânsul nițeluș mai șmecher. Total de acord, coane.
*LEGEA nr. 36 din 11 ianuarie 2023 pentru modificarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale aduce modificarea drastică a unor termene de păstrare a unor documente, de la 10 la 5 ani.
Astfel, de exemplu, statele de salarii, cât şi dosarele personale ale angajaţilor vor fi arhivate numai cinci ani. Legea a intrat în vigoare de la 15 ianuarie 2023. Persoanele care utilizează sisteme informatice de prelucrare automată a datelor au obligaţia să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice timp de 5 ani calculaţi de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exerciţiului financiar în care au fost întocmite; Registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva timp de 5 ani calculaţi de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exerciţiului financiar în care au fost întocmite, inclusiv pentru statele de salarii; -
Memoria fiscală (aparate de marcat electronice fiscale) este un dispozitiv unic inscriptibil din modulul fiscal, care trebuie să permită obligatoriu acumulări progresive ale datelor, fără ca acestea să poată fi modificate sau şterse, precum şi conservarea în timp a acestora pe o perioadă de 5 ani; Registrul special şi raportul fiscal de închidere zilnică sunt documente avute în vedere de către organele fiscale cu ocazia verificării veniturilor care stau la baza determinării impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. Documentele menţionate anterior se arhivează şi se păstrează pe o perioadă de 5 ani, calculaţi de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exerciţiului financiar în care au fost emise.
Obligaţia privind arhivarea şi păstrarea raportului fiscal de închidere zilnică pe o perioadă de 5 ani NU se aplică operatorilor economici care utilizează aparate de marcat fiscale, care nu înglobează constructiv dispozitivul de imprimare; Operatorii economici care utilizează aparate de marcat electronice fiscale, la umplerea memoriei fiscale, atunci când aceasta trebuie înlocuită ca urmare a defectării, ori când nu mai poate fi folosită de către utilizatori din diverse motive, precum şi în cazul în care aceştia îşi încetează activitatea, sunt obligaţi să asigure păstrarea şi arhivarea memoriilor fiscale pentru o perioadă de 5 ani calculaţi de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exerciţiului financiar în care au fost întocmite. Baza legală: LEGEA nr. 36 din 11 ianuarie 2023 pentru modificarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
* Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că a constatat, în urma monitorizării de către Departamentul de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale a informaţiilor referitoare la cheltuielile angajate de către formaţiunile politice din subvenţiile de la bugetul de stat, că în anul 2022 au fost efectuate cheltuieli în proporţie de 72% din totalul sumelor încasate. Totodată, AEP precizează că în anul 2022 au fost vărsate în conturile formaţiunilor politice sume în valoare de 256.640.664,28 lei, reprezentând subvenţii de la bugetul de stat.
În structura cheltuielilor efectuate din subvenţia de la bugetul de stat ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile pentru presă şi propagandă la Partidul Social Democrat - 58,54%, la Partidul Naţional Liberal - 70,72% şi la Partidul Mişcarea Populară - 27,62%. În ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul, acestea au reprezentat ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor angajate de Partidul Pro România şi de Uniunea Salvaţi România, mai precis 44,93%, respectiv 29,28%. Analiza grafică şi situaţia detaliată a cheltuielilor efectuate de către formaţiunile politice în anul 2022, exprimată atât în sume fixe cât şi în procente, au fost publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente şi pot fi accesate la adresa web: www.finantarepartide.ro, informează AEP.
* Vexas este o boală inflamatorie, cauzată de mutaţia unei gene: UBA1. Descris pentru prima dată în decembrie 2020, sindromul Vexas (systemic autoinflammatory disease of undefined origin) se manifestă prin febră mare recurentă, leziuni ale articulaţiilor (artrită etc.), plămânilor şi/sau pielii (vasculită) şi prin anomalii hematologice. Deseori diagnosticată greşit din cauza asemănării sale cu alte patologii, Vexas este o boală clasificată drept autoimună. Un studiu american publicat pe 24 ianuarie 2023, privind prevalenţa acestui sindrom în Statele Unite, indică faptul că ar fi mai multe cazuri decât se aştepta. Din aproape 163.096 de participanţi studiaţi, 11 persoane ar fi afectate de această mutaţie a genei UBA1. Deşi această boală nu este foarte frecventă, rata ei de mortalitate este mare: între 25 şi 35% dintre cei afectaţi mor în 5 ani de la diagnosticare. O particularitate este că acest sindrom afectează în mod deosebit bărbaţii, întrucât este legat de cromozomul X. Se vor efectua şi alte studii, pe alte grupe de observaţii, pentru a determina cauzele acestei mutaţii şi pentru a încerca să se realizeze un test de sânge, pentru a face diagnosticul mai uşor.
* Părinţii copiilor de la grădiniţa Roboțel din municipiul Constanţa sunt nemulţumiţi de faptul că cei mici stau în frig de mai multe zile, motivul fiind dat de avariile din zonă ale societăţii de termoficare. Inspectoratul Şcolar Judeţean a anunţat că va fi modificat programul în perioada în care unităţile de învăţământ rămân fără căldură. La grădinița respectivă copiii au fost ţinuţi şi la program prelungit. Directoarea grădiniţei, Mihaela Dardac, a afirmat că problema cu căldura este cauzată de avariile societăţii de termoficare. Inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, Sorin Mihai, a declarat că la unităţile de învăţământ care rămân fără căldură din cauza unor avarii trebuie modificat programul. O situație similară este la Colegiul Naţional de Arte Regina Maria Constanţa.
* Embargoul introdus de Uniunea Europeană pentru petrolul rusesc a făcut ca Grecia şi Bulgaria să reia discuţiile cu privire la reluarea unui proiect abandonat ce viza construirea unui oleoduct care ar fi ocolit Strâmtoarea Bosfor. Ministrul Energiei din Bulgaria, Rosen Hristov, a declarat pentru Al Jazeera că viitoarea conductă ar urma să aibă o lungime de 280 km şi ar face legătura între portul grecesc Alexandroupolis şi portul bulgar Burgas, fiind posibil să fie prelungită până la Constanţa.
„Avem o derogare de doi ani care ne permite să continuăm să cumpărăm petrol rusesc, dar după aceea ne vom confrunta cu probleme, din cauza creşterii tarifelor de tranzit prin Bosfor. De aceea, am început să discutăm reluarea proiectului oleoductului Burgas-Alexandroupolis şi prelungirea sa în nord până în porturile Varna şi Constanţa”, a declarat Rosen Hristov, la o conferinţă pe energie organizată la Atena.
Embargoul vizând petrolul rusesc a intrat, luni, în vigoare şi va perturba livrările de petrol ale Rusiei din portul Novorossiysk până în porturile de pe coasta de est a Mării Negre, precum şi spre porturile UE. Rafinăriile de la Burgas şi Constanţa pot cumpăra în continuare petrol din Kazahstan şi Azerbaidjan. Însă aceste livrări nu sunt suficiente pentru acoperirea necesarului ţărilor din regiune, în special dacă sunt luate în calcul şi nevoile Ucrainei. Golul creat este acoperit de volume suplimentare din alte surse care sunt livrate în Marea Neagră via Strâmtoarea Bosfor.
Iniţial, ideea conductei petroliere Burgas-Alexandroupolis a fost lansată în 1993, ca o modalitate de a livra în direcţia nord-sud ţiţei din Marea Neagră până în Marea Mediterană şi dincolo. În anul 2007, Grecia, Bulgaria şi Rusia au semnat un acord politic privind construirea conductei petroliere Burgas - Alexandroupolis, iar Rusia a promis că va furniza între 35.000 şi 50.000 de tone de petrol pe an pentru umplerea conductei. Însă, în 2010, Bulgaria s-a retras din acest proiect, citând îngrijorările cu privire la impactul asupra mediului. O serie de surse din industria petrolieră au dezvăluit pentru Al Jazeera că opoziţia SUA faţă de dependenţa de petrolul rusesc a fost motivul pentru care proiectul a fost abandonat. Însă dacă oleoductul ar fi folosit pentru livrarea de petrol în direcţia sud-nord Rusia nu ar beneficia, iar ideea unei conducte petroliere care să ocolească Strâmtoarea Bosfor a devenit urgentă în contextul sancţiunilor occidentale impuse petrolului rusesc şi care, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei, ar urma să devină permanente.
În luna octombrie, Turcia a oferit un nou motiv pentru o conductă petrolieră Burgas-Alexandroupolis după ce a majorat, de cinci ori, până la patru dolari pentru o tonă de petrol, tarifele de tranzit pentru petroliere care trec prin Strâmtoarea Bosfor. Potrivit cotidianului Daily Sabah, Turcia intenţionează să continue să majoreze aceste tarife de tranzit. De asemenea, Turcia are propriul său plan pentru a decongestiona Strâmtoarea Bosfor. În 2011, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a propus un canal care să fie paralel cu Strâmtoarea Bosfor, dar lucrările de construcţie nu au început încă.
Războiul din Ucraina a aruncat Grecia şi Turcia într-o competiţie geopolitică, în condiţiile în care portul grecesc Alexandroupolis a devenit un hub energetic care permite livrările de gaze spre Bulgaria prin Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB). În paralel, Turcia devine noua rută sudică a Rusiei. La o reuniune care a avut loc la Astana în luna octombrie, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a anunţat că este pregătit să construiască a patra conductă de gaze spre Turcia, care ar face din Turcia un hub de export pentru gazele ruseşti.
A consemnat MOȘ ION ROATĂ de la ROTATIVĂ alias POMPILIU COMȘA