Fraţii Tate: Violul şi criptomoneda(1821)

Pe măsură ce timpul trece, devine din ce în ce mai de neînţeles motivul, sau motivele pentru care au fost arestaţi şi ţinuţi în continuare în arest, fraţii Tristan şi Andrew Tate.

Capete de acuzare pentru care s-au făcut percheziţiile la sfârşitul anului trecut sunt: sechestrare de persoane, trafic de carne vie şi viol. În urma acestor activităţi, cei doi fraţi ar fi acumulat o avere colosală, aproximativ 300 de milioane de euro. DIICOT a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 milioane de euro, între care maşini de lux şi case.

Săptămâna trecută a avut loc percheziţia electronică, în care majoritatea jurnaliştilor, mulţi din afara ţării, care au îngheţat în faţa clădirii DIICOT în speranţa că vor smulge o declaraţie de la cei care erau aduşi şi duşi apoi cu duba, sau de la vreun procuror mai gură spartă, s-a dovedit a fi doar o simplă „plecare după fentă”, cum se spune. Nu s-a făcut nicio audiere. Ci doar au fost descărcate telefoanele, tabletele şi celelalte mijloace de stocare, în prezenţa celor doi acuzaţi, aşa cum cere procedura. Dar nu li s-a luat nici un fel de declaraţie. Vineri pe la prânz, avocatul lor chiar a părăsit clădirea, deşi clienţii lui au mai stat câteva ore să asiste la percheziţii.

Bătălia pentru dovedirea vreunei vinovăţii a fraţilor Tate abia acum începe. Bătălia de a găsi o probă cât de mică şi neînsemnată, de care să se agaţe procurorii şi judecătorii, pentru a-i ţine după gratii. Pentru că actualele acuzaţii nu prea stau în picioare. Desigur, ancheta este secretă. Putem presupune că procurorii au date pe care noi nu le ştim şi de aceea s-a produs această arestare care a făcut vâlvă pe plan mondial, despre ea pomenind mai toate marile publicaţii de pe mapamond.

Dar cu tot secretul anchetei, nu avem cum să nu remarcăm câteva lucruri evidente. „Pe surse”, presa a aflat că există şase femei care sunt victime ale celor doi fraţi. Fie că au fost sechestrate şi obligate să facă videochat, fie au fost violate. Deodată, două dintre aceste şase victime, apar în public şi declară răspicat că nu sunt victime deloc. Că, deşi în dosar sunt numite aşa, ele nu au fost nici violate, nici sechestrate, nici obligate să facă videochat. Nici nu au cunoştinţă ca în casa sau studiourile celor doi fraţi să se fi petrecut aşa ceva. Cu alte cuvinte, capetele de acuzare, cel puţin în cazul celor două, nu se susţin. Mai rămân celelalte patru fete. Şi aici sunt probleme. Două dintre ele sunt „mai vechi”, din aprilie anul trecut, când fraţii Tate au mai fost călcaţi o dată de DIICOT. Una dintre ele, cetăţean american. De aceea s-a şi făcut percheziţia de atunci, la ordinul Ambasadei SUA la Bucureşti, unde prietenul americancei reclamase dispariţia acesteia. Până la urmă, fata şi-a retras plângerea, aşa că nu a mai existat nicio acuzaţie. Mai târziu, s-a aflat că de fapt americanca nu stătuse în studio decât câteva zile, că făcea videochat şi în SUA, asta era meseria ei, şi că nu fusese deloc sechestrată. Cea de-a doua victimă, care şi-a retras şi ea plângerea, este o fată din Republica Moldova. Aceasta era trecută în dosar drept victimă a unui viol. Viol care s-ar fi petrecut într-un hotel de lux. Numai că cei doi nu se întâlniseră în acel hotel decât câteva minute, pe hol, unde stătuseră de vorbă.

Nici efortul uneia dintre comisiile rogatorii care caută prin alte ţări dovezi ale vinovăţiei fraţilor Tate, nu au avut mai mult succes. Cu greu, în ziarul, altminteri prestigios, „Daily Mail” din Marea Britanie a apărut declaraţia, sub anonimat, a unei tinere, fostă starletă la Playboy, care declară că s-a întâlnit cu Andrew din întâmplare în Dubai, a fost invitată la masă, după care, înainte de a se despărţi, acesta a invitat-o să viziteze şi România, unde are afaceri. Urmează apoi nişte văicăreli şi dat ochii peste cap. Starleta spune îngrozită prin ce pericol a trecut. Ce i s-ar fi putut ei întâmpla dacă accepta invitaţia în România. Ziceai că urma să dea ochii cu Dracula. Tentativa aceasta de a demonstra că fraţii racolau pe toate continentele fete, pe care apoi le sechestrau, este cel puţin ridicolă.

Şi totuşi, de ce stau fraţii Tate în puşcărie în continuare. Şi aşa cum mi-a spus un cunoscut avocat, neimplicat însă în caz, dar care cunoaşte foarte multe amănunte din el, încă vor mai sta. Li se va mai prelungi mandatul. În condiţiile în care înclin să-i dau dreptate şi unui celebru om de afaceri de la noi, care a cunoscut şi mărirea, şi decăderea şi contactul frontal cu justiţia română, care mi-a spus: „Nici ăia care i-au arestat nu ştiu de ce”!

Şi totuşi, de ce?

Să mergem în continuare cu judecata pe datele concrete pe care le avem. În aprilie anul trecut, când au fost călcaţi de DIICOT, fraţii Tate erau extrem de aroganţi şi siguri pe ei, deşi acţiunea se desfăşura, aşa cum am spus, la sesizarea Ambasadei SUA la Bucureşti. Mai mult, unul dintre ei a agitat un telefon, spunâns: „Acum îl sun pe prim-ministrul vostru şi să vedeţi că îmi răspunde.” Aroganţa lor avea totuşi un fundament. Pentru că după nici două ore, fără să-i fi întrebat nimeni nimic, cei doi plecau acasă. Acasă în Pipera, unde aveau o adevărată fortăreaţă. Acum, lucrurile stau cu totul altfel. Aroganţa fraţilor Tate a dispărut cu desăvârşire. Acum, îşi strigă nevinovăţia în faţa camerelor de luat vederi atunci când sunt urcaţi sau coborâţi din dubă. Acum spun că au fost arestaţi pentru a li se fura banii, sau că au fost închişi pentru a li se închide gura şi s-ar putea să fie omorâţi în puşcărie.

Asta ar putea să însemne că protecţia pe care au avut-o până acum, a dispărut. De altfel, ei au apucat să strige dintre gardieni că vor da în vileag personalităţi din România pe care le au la mână. Cu alte cuvinte, încearcă să sugereze că, pentru ca nu cumva să-i şantajeze pe cei care le-au trecut pragul pentru o fată şi o şampanie bună, toate gratis, desigur, sau s-au înfuptat şi ei din banii câştigaţi din videochat, aceştia i-au băgat la puşcărie şi acum încearcă să şteargă aceste probe.

Eu, personal, nu cred că ordinul de a fi arestaţi fraţii Tate vine din România. Noi suntem doar nişte umili şi obedienţi executanţi, care încercăm acum să încropim câteva dovezi. Că ordinul vine din afară. Să mai facem o comparaţie care poate spijini afirmaţia asta. De ani buni de zile, Puiu Popoviciu, care nu este cetăţean britanic şi, spre deosebire de cei doi Tate, condamnat definitiv, nu este extrădat în România din Marea Britanie, pentru că, au constat englezii, condiţiile de la noi din penitenciar sunt improprii. S-ar putea să îl tragă curentul pe la şale în celulă la Jilava. Fraţii Tate s-au plâns de condiţiile din Arestul central, care sunt, într-adevăr, crâncene. Mult mai rele decât în penitenciar. Ei bine, deşi au fost vizitaţi de consulul Marii Britanii şi de cel al SUA, care au constatat condiţiile de detenţie, ei, cetăţeni britanici şi americani, rămân printre pleoşniţe, gândaci şi şobolani, iar Puiu Popoviciu liber, la Londra.

Trebuie să fie altceva. Consulul englez a fost însoţit în vizita sa la arest şi de ataşatul economic al Marii Britanii. Aici ar putea fi cheia. Fraţii Tate s-au lansat şi în afaceri cu criptomonede. Ce este, după părerea mea, această afacere? O mare ţeapă. În care unii excroci mai mari, îi escrochează pe nişte escroci mai proşti. Adică. Pare un fel de spălare de bani legală. Infractorul bun de păcălit se duce cu teşchereaua de bani, pe care nu prea-i poate justifica, şi-i bagă în aceste monede virtuale, crezând că îi spală. Pe care nu le poate controla nimeni. Sunt puse într-un „portofel” virtual, la care numai proprietarul are acces. Ca un fel de seif. Prostirea este că aceste monede valorează mult mai mult decât monedele tari de pe piaţă, euro sau dolar şi oricând, proprietarul lor le poate folosi şi transforma în aur, spre exemplu, aşa cum a fost în cazul lui Alex Bodi şi a băncii din Madagascar, doldora de aur, pe care spunea că o reprezintă în România.

La sfârşitul anului trecut, în SUA au fost arestaţi nişte „oameni de afaceri” care se jucau de-a criptomoneda.

Iar sunetul cătuşelor lor, cred că a reverberat până la Bucureşti, la încheieturile mâinilor fraţilor Tate.