Moooor, Moooorrr...Să nu credeți în mormăitul lui Moș Martin! Un urs în călduri, abia scăpat, fără rodaj, de la școala de sexologie a domnului Barna...Un astfel de exemplar i-aș dărui eu unuia dintre pămpălăii care conduc această țară prin gaura cheii! Nu contează care, pentru că renumele grupării guvernamentale e același pentru toți. Cum v-ați simți, mister pămpălău, să vă treziți, pe plajă fiind, îmbrățișat de o ursoaică languroasă, dar flămândă până în cerul gurii? Nu este deloc agreabil sa ajungeți în acest punct...În primul rând, duhnește de te înverzește! Și când păreți satisfăcut, dumneavoastră, repet, care sunteți trecut și prin școala sexuală a domnului Barna, să vă treziți pe cap și cu fantoma ursului Arthur.! Plus ursuleții săi din zmeură, că din flori nu sunt pe placul Moșului…
Ce să caute ursul pe litoral? De ce faceți ochii mai mari decât cei din dotarea Scufiței Roșii? Dacă nici ea nu a asistat în pădure la tot felul de nedreptăți, atunci, cine? Ministrul pămpălău exclamă: “Ce să caute, dom’le, urșii pe plajă?” Când ești fugărit din toate părțile, când nu mai știi în ce perioadă a anului trebuie să hibernezi, când alți pămpălăi te flâmânzesc, luîndu-ți de la gură și ultimele fructe de pădure, nu rămâne decât această variantă ca să supraviețuiască în calitate de urs!
De necrezut, ursul, jucărioara noastră preferată, mascota multora dintre noi la o anumită vârstă, a ajuns să decimeze frecvent populația țării! Cine? Ursul? În anii tinereții mele, ursul era un bleg, ciuca miștourilor... Singurul mai destupat la minte era cel din Cartea junglei, Baloo. Când se furișa câte un cerșetor, specializat în spirtoase, pe lângă masa noastră, îi făceam una dintre cele mai elegante și mai pedagogice propuneri. Citez: “Ia de aici, era vorba de mărunțiș, și plimbă ursul!” În realitate, nu exista în garderoba restaurantului nici măcar o blană de urs! Și, atunci, ce să plimbi? Copil fiind, visam să ajung îmblânzitor de urși la Circul de Stat, dar individul blănos era un leneș patentat. Îi era frică de tot ceea ce mișca în jurul său! După episodul în care a fost păcălit de vulpe, ursul a căzut total din punct de vedere psihic și moral, fiind extrem de ofticat! De necrezut, la banii lui, să te pretezi la câțiva pești congelați! Chestii și caractere.
În ciuda eșecului de mai sus, plimbatul ursului a reprezentat o preocupare, la democrația respectivă, pentru populația autohtonă de la munte și sate. S-a pus în discuție însă dacă nu cumva deficitul de urși semnalat va genera și alte nemulțumiri, care ar putea pune în pericol fragila noastră democrație. Adevărul este că ursul a pătimit, în felul lui de a fi, fiind obligat să suporte destule umilințe! A fost folosit pe post de frigider, fiind botezat “Fram, ursul polar”, vândut, în cele din urmă, pe un dolar...Și atunci a strigat lumea: “Nu ne vindem țara!”
De la o vreme încoace, la capitolul coșmaruri, am o singură temă de abordat. Dacă nu știați, există o funcție cerebrală care ne planifică pe lângă scurte spoturi erotice și teme serioase de visat. De ceva vreme, eu apar interminabil în visele mele într-un pliculeț, granulat, bine trecut prin mașina de tocat și sigilat! Pe pliculeț este imprimată o fotografie de-a mea de când eram tânăr și vivace. Dedesubt scrie: Lucian Cristea, hrană uscată pentru URȘI. Pardon, la compoziție, mai trebuie adăugate 6 boabe de piper. Cică, în formula asta, sunt o delicatesă pentru urși!
Întrebare pentru galonații patriei. Câți oameni mai trebuie să fie desfigurați sau uciși de aceste animale, care se comportă ca și cum și-ar fi schimbat întreg metabolismul?! Bântuie peste tot!