Constanța: Muftiatul Cultului Musulman face pregătiri pentru Sărbătoarea Sacrificiului(1464)

Muftiatul Cultului Musulman din România a început pregătirile pentru una dintre cele mai importante sărbători religioase Kurban Bayram, urmând să pregătească și să oferă peste 8000 de pachete cu alimente, în comunitățile locale.

Credincioșii musulmani din România, asemeni întregii lumi islamice, celebrează începând de marți 15 octombrie, conform Calendarului Lunar, timp de patru zile, una dintre cele mai mari sărbători din calendarul islamic — Kurban Bayram (Sărbătoarea Sacrificiului).

Potrivit muftiului Iusuf Muurat, pentru întâmpinarea, conform tradiției islamice, a acestui eveniment, Muftiatul Cultului Musulman din România a coordonat direct pregătirile pentru sărbătorirea Kurban Bayram-ului în cadrul tuturor comunităților musulmane din țară, oferind pachete alimentare cu carne de vită și oaie (kurban).
„Kurban Bayram este o sărbătoare, în egală măsură, a confirmării credinței în Allah, a manifestării generozității și ajutorării aproapelui ... Conform tradiției am coordonat prinosul de dărnicie și întrajutorare manifestat de cei cu stare materială bună, de Consulatul General al Republicii Turcia, la Constanta, de fundațiile culturale și asociațiile oamenilor de afaceri, pentru că noi, prin imamii noștri, cunoaștem cel mai bine comunitățile locale și nevoile lor, și astfel putem să oferim kurbanul, în toate satele, orașele si judetele unde avem comunități religioase. Anul acesta sacrificăm peste 200 de bovine, pentru celebrararea Kurban Bayram-ului și vom oferi peste 8000 de pachete cu carne de bovină a câte 3 kg fiecare, credincioșilor musulmani dar și celor de alte confesiuni”, a precizat muftiul.
Sărbătoarea Sacrificiului (Kurban Bayram) comemorează, la sfârșitul pelerinajului la locurile sfinte ale religiei islamice, de la Mecca, gestul de sacrificiu al Profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creștini), cel care, pus să aleagă între dragostea față de propriul fiu și adorația Creatorului Allah, optează pentru confirmarea devoțiunii față de divinitate.
Pentru a-și exprima credința necondiționată și supunerea față de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-și sacrifice fiul, pe Ismail, dar Creatorul, văzând determinarea sa și nestinsa credință, îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului. Astfel lama cuțitului taie gâtul animalului și nu al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului (Kurban Bayram), ceremonie ce reconfirmă anual credința musulmanilor în Allah.

Tradiția sacrificării unui animal (berbec, oaie, cămilă, bovine sau capră) de către fiecare musulman adult și înstărit, a apărut în anul al II-lea al Islamului, având semnificația unui gest de bunăvoință și adorare a lui Allah, prinos de mulțumire și recunoștință pentru împlinirea năzuințelor, adus de credincioși.
Sărbătoarea Kurban Bayram se consumă la capătul unui ciclu de 12 zile de hagialâc în locurile sfinte ale Islamului, la Mecca, Medina, pe muntele Arafat, în Valea Mina și pe Dealul Muzdelifa, la care participă anual peste două milioane de pelerini.

Respectând vechile tradiții islamice, în dimineața de marți 15 octombrie, peste 50 de mii de credincioșii musulmani din Dobrogea vor reitera simbolismul sacrificiului ritualic, la finalul Marii Rugăciuni Comune (Bayram Namazi) săvârșită în moscheile și geamiile din toate localitățile, oferind a treia parte din carnea animalelor sacrificate (kurban) săracilor, prietenilor și rudelor.

În ajunul sărbătorii, gospodinele fac curățenie în case, primenesc așternuturile, decorează podelele și pereții, așternând cele mai bune cuverturi, covoare și alte țesături decorative, lucrate de mână din fire aurii și de mătase.
Meniul pentru Kurban Bayram se prepară cu o zi înainte, fiind alcătuit din ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, iahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac), diverse prăjituri și tradiționalele baclavale (în formă de triunghi sau pătrate) rulouri însiropate cu miere — saraiglii.

De asemenea, tradiția spune că în prima zi a sărbătorii, înainte de a se reuni la masa de prânz, familiile vizitează mormintele rudelor sau ale celor dragi unde se fac rugăciuni și oferă pomană, iar după amiază, la masa tradițională de Kurban Bayram, se fac urări între membrii familiei, se aduc omagii persoanelor în vârstă, copiii primesc daruri, dulciuri și bani, iar musafirii sunt stropiți cu parfum și li se oferă ciocolată, cafele cu caimac, fructe, baclavale, fistic, alune, suc. În comunitățile și familiile musulmane urmează patru zile de bucurie, veselie, destindere, de regăsire spirituală și comuniune fericită, de sărbătoare pentru credincioșii.