Destăinuirile unui doctor care a ales să NU emigreze(8918)

Absolvent al Facultăţii de Medicină Generală din cadrul Universităţii Ovidius, în prezent fiind medic rezident secţia Medicină internă, doctorul Traian Tache conturează un nou prototip al medicilor din ţară. Dornic de afirmare, cu mentalitate modernă, orientat către bună comunicare medic-pacient, Dr. Tache Traian va prezenta în cele ce urmează avantajele şi dezavantajele din perioada studenţiei şi a practicii clinice in Romania.

- Propun să începem cu aspectele care v-au facilitat ascensiunea profesională . Am înţeles că sunteţi mulţumit de calitatea îndrumării oferite de cadrele universitare pe perioada studenţiei şi a rezidenţiatului. Care sunt medicii care v-au influenţat pozitiv până în prezent şi ce valori morale doriţi să păstraţi din cele pe care le întâlniţi la dumnealor?

- Aşa este, cred că pentru o ascensiune profesională adecvată este musai să întâlneşti pe parcursul evoluţiei tale, atât ca student, cât şi ca medic rezident şi să fii ghidat de oameni de cea mai bună calitate, aşa cum s-a întâmplat în cazul meu, a colegilor mei, şi a celorlaltor promoţii care au absolvit Facultatea de Medicină din Constanţa. Cu siguranţă toţi domnii profesori care m-au ghidat şi-au pus amprenta asupra evoluţiei mele din toate punctele de vedere, însă din dorinţa personală de a nu omite pe cineva, nu aş dori să exemplific. Profesorii noştri au fost pentru noi atât nişte modele profesionale, cât şi de viaţă, care ne-au ajutat să dobândim cunoştinţe de-a lungul anilor. Însă adevărul este că există o mare diferenţă între statutul de student şi cel de medic rezident, pe care însă o resimţi foarte uşor dacă ai parte de un îndrumător de rezidenţiat cum este doamna conferenţiar Niculescu Zizi, căreia nu pot decât să îi mulţumesc pentru tot ceea ce mă învaţă din punct de vedere profesional, dar şi pentru cum mă formează ca om, dumneaei acordând o atenţie specială tuturor medicilor rezidenţi cu care colaborează de-a lungul timpului. Aşadar, ca şi valori morale, mi-aş dori să păstrez profesionalismul şi dorinţa de a practica această meserie din plăcere şi din dorinţa de a ajuta oamenii, indiferent de condiţii şi indiferent cât de greu, din păcate, este să îţi exerciţi meseria de medic în România.

- Din cauza unei proaste informări la nivel naţional şi a educaţiei sanitare precare, românii ajung târziu în centrele medicale specializate,ceea ce stârneşte o stare de tensiune între medic şi bolnav . Care sunt pacienţii care produc probleme şi care sunt cei care dau dovadă de respect nemărginit celor ce se preocupă de sănătatea lor?

- Cu siguranţă că există o stare precară în care se află educaţia sanitară în România, motiv pentru care în general, este adevărat, pacienţii ajung târziu la medicul curant, fapt ce atrage după sine o serie de dificultăţi în ceea ce priveşte evaluarea şi încadrarea pacienţilor pe un standard de investigaţie şi de tratament. Tensiuni apar, într-adevăr, în cazul pacienţilor care, sunt convins, datorită situaţiilor disperate în care se află, încearcă prin orice metodă să expună situaţia lor ca fiind cea mai importantă, colateral imputând medicului o senzaţie de vină, în cazurile care din păcate nu evoluează favorabil. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, medicii se bucură de un respect adecvat, în ciuda multiplelor probleme care apar pe parcurs, aşa că nu am decât să mă bucur pentru că acest aspect este nemodificat, şi aici mă refer la buna creştere şi dovada de bun simţ de care oamenii, în ciuda condiţiilor grele, încă dau dovadă.

- Vă rog să ne povestiţi cele mai plăcute amintiri din anii studenţiei şi a practicii clinice pentru a încuraja colegii mai tineri să se mobilizeze pentru încă o sesiune de examene şi de ce nu, pentru ceilalţi cititori ai noştri, poate să particpe la următoarea admitere.

- Motivaţia elevilor de liceu proaspăt absolvenţi ai examenului de bacalaureat, de a alege să studieze Facultatea de Medicină trebuie să vină din dorinţa lor de a profesa ca şi medici, dar şi din puterea lor de a conştientiza cât de greu se ajunge până în acest punct, şi aici mă refer la anii mulţi de studii, dar şi la condiţiile nu foarte bune la care trebuie să se adapteze în timp. Majoritatea amintirilor din perioada studenţiei sunt plăcute, existând şi momente amuzante dar şi momente de deplină satisfacţie, care au apărut chiar dacă eram doar studenţi. Din punct de vedere al plăcerii profesionale pe care majoritatea colegilor mei o desfăşoară, pot spune cu lejeritate şi în numele lor că există trăiri şi sentimente pe care, sunt convins, doar profesia de medic le poate oferi. Ceea ce este mai grav însă, este faptul că majoritatea tinerilor studenţi au ales să urmeze această facultate doar din prisma faptului că o diplomă de licenţă le poate oferi oricând oportunitatea de a pleca în străinătate pentru a beneficia de salarii şi de condiţii mai bune dar şi de un loc de muncă, în aproape toate cazurile, garantat. Aşa că, ca o concluzie, le-aş transmite studenţilor şi viitorilor studenţi la Medicină, să urmeze această facultate datorită chemării, datorită plăcerii de a ajuta oameni şi datorită dorinţei de a profesa ca şi doctor, chiar dacă, cel puţin la început, nu te bucuri de prea multe facilităţi, însă care, ulterior, sunt convins că le va oferi mulţumiri pe plan spiritual, material şi profesional.

- România se confruntă cu exodul absolvenţilor de medicină în goana după remuneraţie în concordanţă cu efortul depus pentru studiu. Ce părere aveţi despre colegii care fiind produsele sistemului nostru de învăţământ optează să părăsească ţara ?

- Îi înţeleg perfect şi îi susţin în tot ceea ce au făcut şi în ceea ce vor să facă în continuare şi le doresc mult succes în a reuşi să realizeze tot ce şi-au propus, sacrificându-se şi trăind printre străini şi departe de familie şi prieteni. Este o situaţie deplorabilă cu care România se confruntă de ani întregi, dar care, din păcate pentru moment nu are nicio soluţie. Majoritatea oamenilor din diferitele posturi de conducere din România se plâng de exodul medicilor şi de deficitul care se întâlneşte, ulterior, în ţară noastră. Eu spun că în primul rând ar trebui să ne gândim nu doar la numărul absolvenţilor de Medicină care aleg să plece, ci şi la calitatea serviciilor şi profesionalismul de care aceştia ar fi putut dea dovadă rămânând în ţară. Regret enorm acest fapt şi ştiu că toţi colegii mei vor reuşi să obţină satisfacţii profesionale, pentru că îi cunosc şi ştiu cât de mult şi-au dorit să practice această meserie. Încă o dată, îmi pare rău că prietenii şi familia mea nu pot fi, într-o oarecare eventualitate, trataţi de aceşti minunaţi colegi ai mei care au ales să plece, pentru că le cunosc devotamentul, capacitatea de muncă şi profesionalismul de care au dat dovadă în timpul facultăţii, şi de care, sunt convins, dau dovadă în continuare, la noile lor locuri de muncă, beneficiari fiind din păcate nu oamenii care i-au educat şi format, ci cei care îi plătesc mai bine.

- Scriitorul francez Michel de Montaigne susţinea că ”Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă.” Nimeni nu poate infirma acest fapt şi cum secţia în care lucraţi implică primul contact cu pacienţii după tradiţionalele excese alimentare, va rugăm să ne daţi câteva sfaturi pentru a ne păstra starea de bine bio-psiho-socială.

- Starea de bine bio-psiho-socială în general este păstrată prin evitarea exceselor, prin cunoaşterea cât mai profundă a propriilor limite şi prin respectarea unui stil de viaţă sănătos. Cu certitudine, până la sfârşitul lumii, sănătatea va reprezenta cel mai important aspect din viaţa oricărei persoane, indiferent de studii şi de intelectul pe care îl posedă, şi mă bucură ideea că acest fapt este conştientizat din ce în ce mai mult. Cred că starea de spirit şi gradul de sănătate sunt strict legate de nivelul de trai şi foarte bine corelate cu armonia în care oamenii trăiesc, atât din punct de vedere familial şi emoţional, cât şi din punct de vedere material. Drept urmare, tot ce pot să spun, este că pentru a păstra o stare de bine bio-psiho-socială este nevoie de linişte mentală şi de o conştientizare cât mai bună a pericolelor cu care ne confruntăm din punct de vedere al sănătăţii, concomitent cu evoluţia rapidă pe care omenirea o desfăşoară. Sfatul meu pentru întreaga masă de oameni cu o condiţie de sănătate bună, sau mai puţin bună, este să încerce pe cât posibil să păstreze această balanţă neatinsă şi întotdeauna să se ghideze după celebrul proverb latin “Mens sana în corpore sano”.