POLITICĂ ȘI FRĂMÂNTĂRI SIMANDICOASE - Votul, ce armă puternică, democratică! - Alegeri Prea Democrate(924)

Sala mică de la Casa de Cultură a Sindicatelor (ce nume anapoda, care cultură, de unde atâtea sindicate!?) era arhiplină, se stătea și în picioare.

Mulți, foarte mulți membri ai Partidului Democrat veniseră să voteze noua conducere a municipiului din toamna anului 1997.

Vedete care mai de care mai dornice să fie în prima linie candidau pentru cele 5 locuri de la fiecare secție componentă. Președinte, vicepreședinte, secretar și încă doi membri ca să fie la caz de nevoie.

De gura lui Iordache, vicepreședinte de Consiliu Județean pe vremea aceea, am candidat și eu, al șaselea pe listă, în grupa unde nu se îndoia nimeni că vor ieși la numărătoare Mihăieș care era deja Primar și Cezar Armeanu un tip de mare încredere bine văzut și binecunoscut de toată lumea.

Venisem la ei de doar câteva zile după dispariția în ceață a Partidului Socialist al lui Mohora, ăla cu steaua albastră și cu idei noi europene, unde îmi făcusem debutul politic postrevoluționar cu mare succes.

Eu eram deja consilier județean și venisem de partea lui Duțu ca să nu mă răcesc, ca să mă mențin în lupta politică deoarece descoperisem că îmi place. Am vorbit și eu atunci la această ședință de alegeri că mă bucur că sunt cu ei în echipă că îi cunosc pe mulți ca fiind oameni cumsecade și de ispravă și că îi rog să nu mă voteze pentru că sunt prea prospătură și că să mai avem răbdare să vedem ce-o fi și ce-om păți.

La numărarea voturile hait, liniște de mormânt, eu pe primul loc și Armeanu după mine, Mihăieș ceva mai încolo deși fiind primar urma să fie președintele comitetului municipal sau era deja.

Fiind sâmbătă, pe la orele prânzului, lumea plecase după ce a votat, la prezidiu mai erau Duțu și Mihăieș care se împungeau cu privirile neînțelegând ce se întâmplă și de ce nu mai colaborează ei ca de obicei.

Mihăieș era convins că e o lucrătură murdară de a lui Duțu împotriva lui și a carierei lui politice iar Duțu a cerut pe loc renumărarea voturile pentru că doar o greșeală putea fi acceptată în astfel de momente nemaiîntâlnite până atunci în unitatea lor de monolit în jurul partidului și iată chiar în mijlocul lui fierbinde ceea ce nu era de conceput și nici de admis. Păi, ce facem noi aici?!

Numărătoarea voturilor fiind corectă Duțu pune mâna pe microfon, așa face un lider adevărat în astfel de momente că doar ne place democrația de aceea știm că trebuie să o ajutăm din când în când, și dă ordin celor câțiva rătăciți care mai rămăseseră prin sală să ia fiecare câte o hârtie și să scrie pe ea rezultatul nou al votului: Mihăieș - președinte, Armeanu - vicepreședinte și Haleț - secretar adică din primul ajunsei al treilea.

În sală liniște și pace deoarece nu crâcnea nimeni și era mai bine așa, altcumva, ferească Dumnezeu, ce mesaj se putea transmite prin oraș!?! Dușmanii erau mulți și puși pe rele dar și neputincioși ca dovadă că nimeni nu a aflat de manevră, amuzantă în realitate dar și plină de farmecul autohton al unei democrații noi care se întărea pe ici, pe colo, prin părțile esențiale.

Alegeri democratice originale tocmai la Partidul Democrat unde eu fiind o prospătură aveam ciocu mic.

Așa mi-a rămas definitv pentru că eu venisem aici să mă bat cu ceilalți nu cu ai mei și nici cu ai noștri!