Cum moare cultura în Republica Mazăre. Primăria Constanța alocă 2,65 lei/an/cap de locuitor acestui domeniu. Exemplul Sibiu(17104)

În Constanța nu există fenomen cultural. Există numai încercări de a face artă, cu finanțare guvernamentală sau privată. Autoritățile locale nu sunt interesate de acest domeniu. Când spunem acest lucru avem în vedere cifrele din bugetul local pe anul 2013. Pentru întreaga cultură din municipiu, Primăria Constanța acordă 755.000 de lei. Sibiu, un oraș mult mai mic, acordă, numai pentru Teatrul Național Radu Stanca, în anul curent, peste 12 milioane lei! Sibiu are un buget de aproape două ori mai mic decât Constanța. Raportat la numărul de locuitori (283.872 potrivit recensământului din 2011), rezultă că fiecare constănțean are alocat un buget pentru cultură de 2,65 lei pe an.

Suma totală alocată, în bugetul Constanței, pentru capitolul bugetar ”cultură, recreere și religie” este de 27.615.000 lei. Cea mai mare parte din acești bani, respectiv 16.000.000 de lei, se duce pe întreținerea grădinilor publice, a parcurilor, a zonelor verzi, a bazelor sportive și de agrement. Nu vom insista asupra acestui subiect, subliniem însă că este vorba despre aproape patru milioane de euro, în condițiile în care practic municipiul Constanța nu are o bază sportivă și de agrement iar singurul parc adevărat, Tăbăcărie, este aproape în paragină.

Pentru capitolul „servicii culturale”, primăria lui Mazăre a alocat, cum spuneam mai sus, 755.000 de lei. Dezinteresul total față de cultură reiese din modul cum sunt împărțiți banii. Pentru biblioteci publice: zero lei. Pentru instituții publice de spectacole și concerte: zero lei. Pentru școli populare de artă și meserii: zero lei. Pentru case de cultură: zero lei. Pentru cămine culturale: zero lei. Pentru centre de conservare și promovare a culturii tradiționale: zero lei. Pentru consolidarea și restaurarea monumentelor istorice: zero lei. Pentru capitolul ”alte activități culturale”: zero lei. Vă întrebați la cine au ajuns banii? Întreaga sumă este repartizată muzeelor. Atât.
Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski, o instituție de renume, care a reușit să facă minuni pe scena constănțeană, cu bani puțini, este finanțat de Ministerul Culturii, după ce colectivul său a fost decimant în anii trecuți, de Consiliul Județean Constanța, care a aplicat ordonanța lui Boc de reducere a cheltuielilor, oprindu-se însă numai asupra acestei instituții. Recent, când Guvernul USL a vrut să desființeze juridic instituția, nu am auzit nicio voce care să sară în apărarea ei, cel puțin nu din rândul șefilor din USL Constanța.

Scuza folosită de conducerea locală când vine vorba despre subfinanțarea crasă a culturii este că nu sunt bani. Să vedem ce se întâmplă în alte orașe. Sibiu, de exemplu. Municipiul Sibiu are o populație de două ori mai mică decât Constanța. Potrivit recensământului din 2011, orașul Sibiu are 147.245 de locuitori, în timp ce Constanța are 283.872. Primăria Sibiu are un buget de venituri de 371.658.000 de lei, în timp ce Primăria Constanța are un buget de venituri de 618.750.000 lei. Pentru capitolul bugetar ”cultură, religie, alte activități sportive și de tineret”, primarul din Sibiu, Klaus Johannis, și consilierii au alocat 35.530.570 lei, adică de aproape cinci ori mai mult decât Constanța, în condițiile, repet, al unui buget de două ori mai mic! Peste 12 milioane de lei din acești bani se duc la Teatrul Național ”Radu Stanca”, unul dintre cele mai bune din țară. Mai mult de două milioane de lei sunt alocați Teatrului Gong, pentru copii și tineret. Casa de Cultură primește aproape 15 milioane lei. Serviciul Public de Administrare Parcuri Zone Verzi are un buget de 2,87 milioane lei, iar Grădina Zoologică beneficiază de 3,62 milioane lei. Sibiul are și mai multe muzee celebre. Bruckental, care adăpostește exponate evaluate la câteva miliarde de euro, este finanțat de Ministerul Culturii. Celebrul Muzeu Astra a obținut, în vara aceasta, o finanțare europeană de 3,5 milioane euro.

Un alt lucru pe care îl spune administrația Mazăre este că în Constanța persoanele defavorizate sunt ajutate mai mult decât în alte orașe. Două exemple sunt celebre: pachetul cu pui dat de mai multe ori pe an și gratuitatea pe transportul în comun. La acest ultim capitol, cifrele bugetare indică o surpriză: Constanța acordă subvenții pentru transport în valoarea de 17,5 milioane lei, în timp ce la Sibiu se alocă 24 milioane lei, pentru același capitol! E adevărat, Johannis nu împarte cu aceeași generozitate pui, mălai și făină pensionarilor cu venituri mici.

Ce se face în Sibiu cu banii pentru cultură?

Cele două teatre au sute de reprezentații anual. La Radu Stanca se montează unele dintre cele mai bune piese de teatru nu numai din România, ci din Europa. Silviu Purcărete pune în scenă, aici, celebrul ”Faust”, despre care criticii din Marea Britanie au spus că și-ar vinde sufletul, numai pentru a-l mai putea vedea încă o dată. Spectacolul nu se joacă pe scenă, ci într-o hală industrială dezafectată, pusă la dispoziție de un om de afaceri local, pentru că într-o clădire obișnuită impresionanta desfășurare a celor peste 120 de actori nu ar fi avut loc. Biletul pentru cel mai bun spectacol de teatru din România din ultimii 20 de ani, cum l-a catalogat un regizor, este de numai 30 de lei, sau 20, cu reducere pentru studenți și elevi. Cu banii aceștia nu reușești să intri nici la șușaneaua de cea mai proastă calitate pe litoral. În Sibiu însă, sălile sunt arhipline. Cultura poate fi și o afacere rentabilă, prin numărul de turiști străini atrași, prin calitatea acestora, dar și prin proiectele europene accesate. Orașul transilvănean, capitală europeană în 2007, stă mărturie că un management profesionist poate transforma centrul istoric al unei urbe într-o adevărată bijuterie.

Ceva îi lipsește însă Sibiului. Nici primăria, nici oamenii de afaceri de aici nu strâng bani pentru a defila cu care alegorice. Johannis nu iese la televizor în postura salvamarului care plătește, nu se pozează în faraoni, prinți sau naziști, nu apare înconjurat de gagici. Nu face circ, nu se scălămbăie. Tace și face.

PS. L-a văzut cineva, măcar o singură dată, pe Radu Mazăre într-o sală de teatru sau de operă?