Constănțenii au protestat împotriva exploatării de la Roșia Montană și a gazelor de șist: ”Banii nu sunt mai importanți decât viața”

Constănțenii au protestat împotriva exploatării de la Roșia Montană și a gazelor de șist: ”Banii nu sunt mai importanți decât viața”(1188)


Aproape o sută de constănțeni au protestat, duminică seară, împotriva exploatării aurului la Roșia Montană, alături de mii de oameni din România, dar și din alte orașe europene. Constănțenii au avut și un alt păs: exploatarea gazelor de șist, subiect de mult mai mare actualitate pentru ei. În ciuda faptului că subiectul, spun ei, este de viață și de moarte, pe terasele din fața prefecturii, chiar lângă protestatari, mai mulți oameni își sorbeau liniștiți cafeaua.

”O să ne otrăvească. Se vorbește acum că în Siria s-au folosit arme chimice. Aceiași compuși vor fi folosiți și la Roșia Montană”, spunea, revoltat, un bătrân.

Organizatorii, Cosmin Bârzan, președintele Centrului pentru Resurse Civice, și Andrei Șeitan, au prezentat celor prezenți pericolele exploatării aurului și al gazelor de șist.


”Am venit pentru copiii noștri, pentru a avea o țară în care să trăiască și de acum în 30 de ani”, a spus un părinte. ”Ultima redută pentru a protesta împotriva gazelor de șist este strada”, a spus Andrei Șeitan.


Oamenii au purtat pancarte și tricouri pe care scria: ”Salvați Roșia Montană”, ”Ne-ați vândut pe 30 de arginți”, ”Chevon, Go Home”, ”Poison Yourself”.


Oamenii erau nemulțumiți de susținerea guvernului pentru acest proiect, dar și de blocada mass-media. ”Trusturile de presă au primit în ultimii ani peste 15 milioane de euro prin contracte de publicitate de la compania care intenționează să exploateze metalele prețioase de la Roșia Montană folosind cianuri. Clauzele secrete ale contractelor de publicitate obligă televiziunile să nu vorbească proiectul minier de rău și chiar să îl susțină în dezbateri prin fabricarea unei opoziții convenabile”. Acesta era mesajul pe care organizatorii l-au transmis oamenilor prin intermediul unor bilețele.

Cianurile îi sperie pe oameni. Și-au adus aminte de accidentul din 2000, când o cantitate mare de cianură s-a scurs la societatea Aurul S.A., un joint-venture al companiei australiene Esmeralda Exploration și al guvernului român. Cianura deversată a afectat râurile Săsar, Lăpuș, Someș, Tisa și Dunăre înainte de a ajunge la Marea Neagră. Apele poluate, în special Tisa și Dunărea, au provocat moartea unei mari cantități de pește în Ungaria și în Iugoslavia. Accidentul a fost unul dintre marile dezastre ecologice din Europa de după Cernobîl.


La miting a participat și un tânăr sucevean, care face turul Europei pe bicicletă pentru a atrage atenția asupra pericolelor folosirii cianurii pentru a scoate aurul din pământ. ”Soluția este să ieșim în stradă”, spune el, referindu-se la blocajul media.


”Pe televiziuni a apărut azi toată ziua că Băsescu are o nepoată, nu că se protestează în toate orașele. Mă întreb ce țară o să-i lase Băsescu moștenire”, a mai spus un protestatar.


”Dacă tot facem asta, de ce nu o facem noi? De ce vin străinii?”, a adăugat o femeie.


Punctul pe i a fost pus de un băiețel de șase ani: ”Banii nu sunt mai importanți decât viața”.

Reamintim că proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană a fost aprobat în şedinţa de marţi a Guvernului şi va fi transmis Parlamentului spre adoptare.


"Guvernul a aprobat acest proiect de lege care, potrivit procedurii, va trebui adoptat de Parlament. Principalele măsuri propuse în proiectul de lege sunt: Aprobarea Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montana; potrivit acestui acord, acţionarul majoritar al RMGC va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC; participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă astfel la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4 % în cazul celorlalte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană", se arată într-un comunicat de presă remis de Guvern, citat de Mediafax.


Legea mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, modificarea unor acte normative privitoare la exproprieri şi autorizaţii de construcţie.
În urmă cu peste o lună, premierul Victor Ponta anunţa că negocierile pentru investiţia Roşia Montană vor fi finalizate până la începutul sesiunii parlamentare, în septembrie, iar lucrările vor începe dacă Parlamentul va aproba proiectul de lege pe care Guvernul îl va propune în acest sens.


Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, conform proiectului.
Conform draftului citat, participaţia statului va creşte la 25% în două etape, ambele condiţionate de îndeplinirea cumulativă de către autorităţile române a mai multor obligaţii.

Astfel, în prima etapă va fi transferată o cotă de 3,6858% din acţiuni, rezultând o participaţie a statului de 23%, dar cu obligaţia ca acordul de mediu privind implementarea proiectului să fi fost emis şi aprobat prin hotărâre de guvern şi să nu conţină modificări semnificative faţă de proiectul prezentat şi propus prin raport şi studiul de fezabilitate, iar proiectul de lege care să aprobe exploatarea să fie adoptat.
În a doua etapă va fi transferată statului încă o cotă de 2% din acţiuni, dar cu condiţia ca toate autorizaţiile pentru începerea exploatării comerciale să fi fost emise în termene care nu au înregistrat întârzieri semnificative faţă de termenele prevăzute in calendarul de autorizare, iar proiectul de lege care aprobă exploatarea să fie în vigoare şi să îşi produce efectele.
În urma acestor operaţiuni, cota de participare a statului va urca la 25% şi va rămâne la acest nivel pe toată durata de valabilitate a licenţei de exploatare.

În ceea ce priveşte beneficiile statului român, cele două părţi estimează că proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condiţiile menţinerii parametrilor relevanţi ai legislaţiei fiscale incidente din România, a preţului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor şi produselor necesare exploatării miniere, precum şi a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieţei de capital.

Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.


Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creşterea participaţiei statului la Roşia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% şi a redevenţei plătite de la 4% la 6%.
Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

Taguri: proteste, cianuri, rosia, montana, constanta, gaze, de, sist,
OMD MAMAIA CONSTANTA
Ziarul Timpul WhatsApp



jooble.org ziare, stiri