FANTEZIILE PRIMARULUI DECEBAL FĂGĂDĂU(2274)

Jumătatea de măsură este unitatea de bază a primarului Decebal Făgădău.
Jumătate din mandat, jumătate din toate.

Constanța, orașul care trăiește pe bază de bule de aer și de vapori. Vapori reprezintă pluralul de la vapor. Poate fi văzut câte unul la fiecare intrare în oraș. Este o creație magnifică a primarului Făgădău bazată pe vedenii.

Cu cât te uiți mai de departe, cu atât orașul nostru este mai real, mai trainic și mai frumos. De pildă, de la Făurei, nod de cale ferată, Constanța îi întrece pe toți. De asemenea, privit de pe gard, e un adevărat spectacol de sunet și lumină.

Cu cât te apropii, însă, mai mult, constați cu surprindere că în Piața Ovidiu nu e nimic! Până și Târgul de Crăciun s-a închis brusc la mai mult decât jumătatea programului stabilit inițial.

S-a stins brusc precum luminile lui Babu!

Din această cauză, poetul Ovidiu, plictisit de atâtea șmenuri, a ales să plece într-un nou exil! Din câte am aflat, în Bulgaria, unde turismul nu se practică doar de Înviere, 1 Mai și de Ziua Marinei.

În fața unei asemenea deziluzii, Făgădău a dat vina pe FATA MORGANA. Aiurea. Ce treabă are FATA MORGANA cu ăia care și-au bătut joc de o tradiție: CRĂCIUNUL!

Se prea poate ca primarul să fi avut o copilărie zdruncinată, dar nu sunt vinovați cei care își trăiesc copilăria acum! A fost o epocă în care era interzisă sărbătorirea Crăciunului! Acum îl reducem la jumătate?

Cu cât te apropii de Constanța, spuneam, cu atât ți se ridică părul în cap de draci și de revoltă!

Păi, domnule primar, ți-ai bătut joc de orașul pe care îl păstorești așa cum îl păstorești! Fără pic de simț gospodăresc, fără vreo înclinație asupra lui! Cu alte cuvinte, fără nici o treabă…

Și, acum, ți-ai pus mintea distructivă și cu cele câteva obiceiuri care ne-au mai rămas…

Ar trebui să vă străduiți să faceți cât mai multe bucurii copiilor. A căror puritate nu trebuie pătată cu povești de genul celor rezervate maturilor: înțelegeri, cu dar sau fără dar, peste brad, cu odrasla nu știu cărui mahăr travestit în Moș Crăciun, care, culmea, ia și nu dă!

S-a schimbat tradiția înțelegerilor pe sub mână.
Moș Crăciun nu mai este darnic cum era, ci strângător. Ați văzut, a strâns Târgul de Crăciun în doi timpi și trei mișcări! Motivul. Din cauza lipsei obiectului de activitate!

Încă de la “Zilele Dobrogei”, când am văzut spații și tarabe goale, lipsă totală de entuziasm, am presimțit că nici Târgul de Crăciun nu va fi mai breaz. Dar, aici, nu din sărăcie, ci din indolență și nepăsare. A existat, nu zic, un interes, dar de altă factură. În nici un caz, pentru bucuria constănțenilor! Poate pentru bucuria celor mari și tari…

Bine că avem pe teritoriul județului nostru cel mai înalt catarg din țară. Să nu credeți cumva că a fost construit întâmplător. De pe vârful celui mai înalt catarg al patriei, Constanța se vede ca în palmă. Este înălțimea potrivită de unde fanteziile primarului Făgădău pot fi contabilizate atît ziua…

Care zi? Babu, maestrul de ceremonii al primarului, stinge lumina și ziua! Din vârful celui mai înalt catarg, se vede perspectiva pe care și-o doresc reprezentanții Puterii. Oameni mici, cât mai mici, niște pitici, ca să poată fi manevrați.

Nivelul de trai cât FATA MORGANA, poporul să fie hrănit doar cu margarină RAMA..

Orașul Constanța funcționează după aceleași principii ca și Târgul de Crăciun. Când te îndrepți spre Constanța, din depărtare, ai impresia că intri într-o metropolă. Cu cât ești mai aproape, deziluzia crește direct proporțional cu realitatea înconjurătoare! Una detestabilă. Fanteziile domnului primar ne costă mult prea mult…

De câte ori se îmbracă în Moș Crăciun, sperie copiii! În primul rând, cu barba lui cea mare și stufoasă. De câte ori vrea să promită ceva, se încurcă în propria-i barbă! I se îmbârligă, i se strecoară, precum urechelnița, în urechi, îl mușcă de nas… De câte ori spune ceva, barba reacționează vehement.

Într-un fel, se repetă scena clasică clasică cu Scufița Roșie care s-a rătăcit prin Târgul de Crăciun.

Cum așa?
Ținând cont de viteza cu care s-a închis Târgul, mă întreb când a avut timp să se piardă cu firea!
Practic, s-a rătăcit înainte să se deschidă târgul!