Astăzi, vineri - 24 martie 2017, de la ora 19.00 (până la 21.00), Teatrul de Stat din CONSTANȚA prezintă, la sediu (Bulevardul Ferdinand, nr. 11), piesa (comedie):
"NIȘTE NĂROJI", de/după MARIN SORESCU (premieră din 2016) !
Un spectacol-eveniment, dedicat scriitorului MARIN SORESCU,de la a cărui naștere s-au împlinit, anul trecut (2016), 80 de ani.
Dramatizare după poemele din ciclul "LA LILIECI", spectacolul este o reconstituire anecdotică a satului oltenesc, îmbinând comicul cu momentele lirice, totul într-o cheie ironică.
ACTORI: Marian Adochiței, Dan Cojocaru, Liliana Bărăscu, Turchian Nasurla, Paula Prodan, Georgiana Rusu, Alina Mantu, Remus Archip, Andrei Cantaragiu, Ionuț Alexandru, Cosmin Mihale, Lana Moscaliuc, Mirela Pană, Dana Trifan Enache, Luiza Martinescu Toma.
REGIE ARTISTICĂ: Iulian Enache. SCENOGRAFIE: Sanda Mitache. MUZICĂ: Adrian Mihai.
" MARIN SORESCU (n. 19.02.1936 Bulzești, jud.Dolj - d. 8 12.1996 București), poet, dramaturg, prozator, eseist, traducător. Membru titular al Academiei Române.
Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate. Fără a se înscrie într-un partid politic, după Revoluția Română din 1989, a ocupat funcția de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 - 5 mai 1995).
Poezia
Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii "Singur printre poeți". Până la moartea sa (în 1996) mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei românești contemporane. În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul "Poeme", reușind să repete această performanță de încă 5 ori pe parcursul carierei sale.
Printre volumele cele mai cunoscute se numără "Tușiți" (1970), "Suflete, bun la toate" (1972), precum și ciclul de 4 volume intitulat "La lilieci" (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume.
Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic și degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici ("Unde fugim de acasă?" - 1967, "Cirip-ciorap" - 1993). La moartea scriitorului au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman.
Dramaturgia
Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia ”Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul și Matca. Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan, precum în Există nervi, teatrul istoric (în A treia țeapă și Răceala) sau comedii, precum Vărul Shakespeare, al căror armă primordială este chiar ironia mușcătoare, împrumutată din lirica soresciană.
Proza
"Viziunea vizuinii" și, mai ales, "Trei dinți din față" sunt două din romanele sale cele mai reprezentative.
Distincții
- Premiul Academiei Române (1968, 1977);
- Medalia de aur pentru poezie "Napoli ospite", Italia, 1970;
- Premiul Academiei Române pentru dramaturgie, 1970;
- "Le Muse", acordat de Accademie delle Muse, Florența, 1978;
- Premiul Internațional de Poezie "Fernando Riello", Madrid, Spania, 1983;
- Premiul Herder, acordat de Universitatea din Viena în 1991 pentru întreaga activitate;
- Premiul Uniunii Scriitorilor din România, (de șase ori, pentru poezie, teatru și critică literară).
Redactor șef la revista culturală "Ramuri" (Craiova)
În perioada 1978-1990, Marin Sorescu a fost redactor-șef la revista culturală craioveană "Ramuri", editată (după 1990) de către Uniunea Scriitorilor din România - U.S.R.), de unde a fost forțat să plece în 1991. "
(Sursa: "WIKIPEDIA, enciclopedia liberă")