1) Care este povestea candidaturii tale la alegerile parlamentare?
De-a lungul studenţiei m-am implicat activ în organizaţiile non-guvernamentale de reprezentare a studenţilor. De la liga studenţilor din facultate, m-am înscris ca voluntar în federaţia în care liga făcea parte, Uniunea Naţională a Studenţilor din România, ajungând ca în 2013 să fiu lider al studenţilor. Poate pentru cei care nu au fost angrenaţi în această mişcare, acest titlu nu spune prea multe, însă pentru mine, privilegiul de a reprezenta tinerii, a adus multe oportunităţi şi responsabilităţi laolaltă.
Una dintre aceste oportunităţi o reprezintă canditatura mea la Camera Deputaţilor, o şansă de a continua proiectele pe care le-am început în studenţie, însă de partea decidenţilor. Avantajul major pe care eu îl am este o experienţă de 6 ani în mediul civic studenţesc, identificând mult mai uşor problemele tinerilor de astăzi. Îmi doresc să fiu un reprezentant al acestora în continuare şi să găsim împreună cele mai bune soluţii pentru nevoile lor. Sprijinirea tinerilor de către stat pentru a-şi găsi un job sau a-şi întemeia o familie în ţară trebuie să se resimtă cât mai repede. De aceea, am ales să candidez.
2) Ce activităţi ai iniţiat şi finalizat ca reprezentant al studenţilor din Bucureşti şi din România?
Muncă într-o federaţie studenţească diferă foarte mult, de la negocieri cu ministerele de resort, rectori şi alţi actori, până la coordonarea a numeroase proiecte. Pe parcursul a 6 ani de volutariat, am putut să mă implic în proiecte atât locale – în Bucureşti – evenimente umanitare, Sesiuni de Donare, Dezbateri cu personalităţi, Schimb de tineri, Târguri de joburi – cât şi proiecte naţionale, spre exemplu Studenţiada – cel mai mare festival studenţesc organizat de UNSR încă din 2006, DNA-ul Studenţesc – proiect de depistare a vânzărilor de locuri în cămine, UNSR Academy – sesiuni de formare pentru voluntari, Campionate sportive şi alte proiecte dedicate studenţilor. Pe lângă acestea, între 2011 şi 2015, am fost reprezentantul studenţilor în ARACIS, agenţia de evaluare a calităţii în învăţământul superior, unde am militat pentru includerea studenţilor în tot procesul de evaluare, reuşind includerea acestora în fiecare comisie de specialitate precum şi formarea a mai multor serii de studenţi evaluatori.
În ultimii 6 ani, am muncit pentru creşterea calităţii procesului educaţional şi conştientizarea importanţei educaţiei în viitorul tinerilor. Împreună cu colegii mei, am încercat întotdeuna să facem vocea studenţilor auzită, militând pentru burse mai mari – pentru ca un tânăr să se poată într-adevăr susţine din acei bani, reabilitarea căminelor închise, creşterea angajabilităţii tinerilor sau sprijinirea voluntariatului prin acordarea de puncte credit, şi multe alte probleme. Punctual, pot enumera câteva exemple: participarea la trasarea Strategiei Naţionale pentru Învăţământ Terţiar, susţinerea rolului studenţilor în evaluarea calităţii educaţiei la Congresul Educaţiei 2013 – singurul eveniment de acest gen organizat în ultimii ani, modificarea şi propunerea unei Metodologii noi de funcţionare a Centrelor de Consiliere şi Orientare în Carieră din ţară.
3) Ce calităţi crezi că te califică pentru votul cititorilor noştri ?
Cred că avantajul major pe care îl deţin este apropierea mea de realitatea tinerilor din ţară. Sunt unul din acei tineri care s-a lovit de multe din problemele actuale şi tocmai de aceea simt nevoia să lupt pentru o schimbare. În plus, faptul că am o experienţă în societatea civilă cu şi pentru studenţi, mă face să fiu şi mai conştientă de nevoia unor oameni politici activi.
4) De unde crezi că ar trebui să pornească schimbările pentru o ţară mai modernă şi în cât timp s-ar resimţi îmbunătăţirea calităţii vieţii ?
Calitatea vieţii este definită de toţi factorii de care noi, ca cetăţeni, ne lovim în fiecare zi. Iar eu sunt de părere că aceasta nu se rezumă doar la rezultate financiare, ci la servicii simple şi de calitate. În plus, consider că schimbarea trebuie să existe în toate domeniile de interes major, nu doar într-una. Nu poţi avea o educaţie centrată pe student fără profesori motivaţi, sau un mediu de afaceri puternic fără absolvenţi bine pregătiţi şi aşa mai departe.
Schimbarea trebuie să pornească de la fiecare, prin implicare la orice nivel. Eu cred în vocea oamenilor şi consider că o societate pasivă duce la rezultate dezastruoase. Desigur, implementarea unor măsuri de modernizare s-ar resimţi în rândul oamenilor în ceva ani de zile. Este nevoie de planuri sustenabile, şi concrete. Spre exemplu, stimularea tinerilor în mediul de antreprenoriat şi deprinderea unei culturi a start-up-urilor este o soluţie foarte bună de scădere a şomajului, însă ca rezultate în societate, s-ar vedea în cel puţin 7-8 ani. Pentru a atinge aceste obiective este nevoie de susţinerea lor pe mai multe planuri - la nivel local – prin existenţa unor Centre de Antreprenoriat, în educaţie - instituţiile de învăţământ ar putea sprijini studenţii prin oferirea de spaţiu sau consiliere, la nivel naţional – printr-o birocraţie scăzută şi aşa mai depate.
5) În cazul unei reuşite la proximele alegeri, unde te vezi ca politician peste 10 ani ?
Fiind un om crescut în mediul asociaţiilor studenţeşti, mi se pare mai mult decât normal să mă văd în continuare printre oameni. Apoi, mi-aş dori să fiu una din acele persoane care să dezmintă multe din ideile preconcepute ale multora, cum că tinerele nu se pot implica cu succes în politică.