TEHNOCRAŢIA POLITICĂ DE PARTID ŞI DE STAT(1401)

    S-a ales praful de promisiunile tehnocraţilor atunci când au fost instalaţi la guvernare cu larga majoritate a tuturor partidelor reprezentate în Parlament. Au spus sus şi tare că nu-i interesează politica. Singurul lor scop este acela de a se scrifica, de a-şi lăsa salariile şi posturile de la Bruxelles, ca să-şi pună priceperea în slujba scoaterii patriei din rahatul în care au vârât-o până peste urechi guvernările politice.

   Despre cum au rezolvat problemele ţării, se vede cu ochiul liber. Simţim fiecare pe pielea noastră. Cifrele cataloghează guvernarea Cioloş drept cea mai dezastruoasă din istoria post-decembristă a ţării. Ultima ispravă ar putea fi considerată o glumă, dacă nu ar fi adevăr gol-goluţ. Ministrul de Interne – habar nu am cum îl cheamă, un anonim, oricum – a spus că nu s-a putut ocupa de problemele create de inundaţiile din Moldova, pentru că a fost ocupat cu ancheta privind împuşcarea ursuleţului de la Sibiu. Atâta poate tehnocratul.

    Dacă ne-am lămurit deja cu competenţa lui alde Prună şi compania, am început să ne lămurim şi cu tehnocraţia lor, odată cu apropierea alegerilor.

În DEX, „tehnocraţia” este definită astfel: . „Sistem de guvernare controlat de tehnicieni, îndeosebi experți tehnici, ca alternativă la cel în care conducerea o au factorii politici. ♦ Intelectualitate tehnică (cu rol conducător). Din fr. technocratie.

    Care va să zică, alternativă la guvernarea politică. La noi însă, tehnocraţii vor să participe în calitate de candidaţi pe listele partidelor politice. Pas de mai înţelege ceva.

    Primul care nu este nici cal, nici măgar este însuşi premierul Dacian Cioloş, care dansează un tangou grotesc pe melodia: „Adio, dar rămân cu tine”! Mai întâi zice că nu vrea să se înscrie în nici un partid politic. Bravo! Dar, în acelaşi timp, zice că ar cam continua guvernarea, ca să scoată ţara din rahat. Păi, după alegeri, va fi un guvern politic. A recunoscut-o şi Johannis. Şi, după cum spun sondajele, se cam ştie ce culoare va avea. Atunci, ce să mai înţelegem de aici? Nimic altceva decât că Dacian Cioloş ar vrea să rămână prim-ministru, că-i place mult de tot, indiferent cine ar veni la guvernare şi ce culoare va avea guvernul. Numai el să fie prim-ministru. Tehnocrato-politico-doritordefuncţii.
   

    Nici oamenii lui Cioloş nu se lasă mai prejos, mai ales că sunt încurajaţi chiar de şeful lor, care-i îndeamnă să se înscrie în partide şi să candideze. Adică să sucească geaca pe care au purtat-o până acum pe faţa cu „tehnocrat” şi să o îmbrace din nou cu faţa pe scrie „politician” în afară. Un singur lucru le cere Cioloş, ca să păstreze aparenţele şi să ne mai prostească încă o odată. Să demisioneze din Guvern, atunci când se încriu pe liste.

    E limpede prosteala? Pleacă acum din echipă ca tehnocraţi, ca să se întoarcă peste mai puţin de două luni oameni politici, dar tot miniştri. Şi, desigur, cu el prim-ministru. Cum am spus, să sucească geaca de campanie pe faţa cealaltă.

    Şi atunci, cum rămâne cu Bruxelles-ul? Cum rămâne cu posturile plătite gras, abandonate de bună voie. Cât mai poate să-şi prelungească Raluca Prună concediul fără plată de la UE, ori se dă pe termen nelimitat dacă cel care l-a solicitat o face într-un scop nobil, cum ar fi distrugerea completă a sistemului juridic din România?

    Deja, parte din subalterni au început să-i urmeze îndemnurile lui Cioloş. Ministrul Transporturilor, Petru Sorin Buşe, ar urma să demisioneze săptămâna asta pentru a candida la alegerile parlamentare din partea PNL. Potrivit surselor, Petru Sorin Buşe va deschide lista PNL Bihor pentru Camera Deputaţilor.

    Mai este şi un secretar de stat, Emanuel Costescu parcă, tot tehnocrat şi el, care a demisionat deja, pentru a se înscrie pe listele lui Nicuşor Dan. Iar exemplele vor continua în următoarele zile, pentru că avem informaţii că mai mulţi miniştri negociază cu partidele pentru a fi puşi pe liste pe locuri eligibile. 

    Cu toate partidele, că aşa-i tehnocratul, imparţial politic. Numai să se aleagă şi să rămână la ciol(oş)an.

    În rest, poate să se aleagă praful.