Că România este o ţară cu totul şi cu totul specială, asta ştim cu toţii. Nu este zi de la Dumnezeu să nu se comită ceva, ceva de-a râsul-plânsul. Fie că este în domeniul politic, FIE economic sau social. Aşa că nu aveam cum să nu fim noi altfel şi la capitolul terorism, că tot e la mare modă subiectul.
Îmi aduc aminte că, imediat după dărâmarea Gemenilor de către avioanele kamikaze, la noi a apărut un banc. Doi americani se plimbau prin parc, pe la Herăstrău. Pe cer, se plimba un individ cu un deltaplan. La un moment dat, este luat de o pală de vând şi izbit de Casa Scânteii, după care se scurge pe zid, cu aripa peste el. Se ridică cu greu de jos, ţinându-se de şale. Privind scena, unul dintre americani clatină din cap: „Aşa ţară, aşa terorişti”!
Zilele trecute însă, lupta antiterorism a depăşit cu mult acest banc. Realitatea a fost cu mult mai hazlie chiar decât imaginaţia umoristului.
Într-o localitate din Banat, era nuntă mare la căminul cultural. Sârbă îndrăcită, cu mireasa la mijloc. Deodată, au apărut luptătorii antitero. Noroc mare că petrecerea era aşa de aprinsă că nu prea i-a băgat nimeni în seamă. Aşa că nu s-a iscat panică. Discret, trupele speciale s-au pus pe treabă, profitând de faptul că majoritatea nuntaşilor erau afară, la horă, în faţa clădirii. Au fost cercetate mai întâi pachetele cu daruri, Nimic! S-a trecut mai departe, în misiunea extrem de importantă şi au fost cercetate cu mare atenţie cazanele cu ciorbă şi oalele cu sarmale.
Acum, eu am o nedumerire. Dacă în oalele cu ciorbă s-a putut căuta relativ uşor, adâncind un polonic în zeamă, mă întreb cum au fost verificate oalele cu sarmale. Au gustat cei de la „Antitero”, să vadă dacă nu cumva au gust de praf de puşcă? Sau le-au clătinat energic, aşa cum faci când se fierb, ca să nu se lipească şi au constatat că nu sună a bombe înăuntru.
Până la urmă, totul s-a terminat cu bine. Bomba pe care o căutau pirotehniştii s-a dovedit a fi fost doar în imaginaţia unui nuntaş mai luat în goarnă, care a sunat la 112, deocamdată rămas neidentificat.
Pirotehniştii au plecat la fel de discret cum au venit, mulţi dintre nuntaşi, ocupaţi cu hora şi cu şpriţul, nici măcar nu s-au prins în mijlocul a ce operaţiune secretă au fost prinşi.
Poate un pic de nedumeriți când au trecut la masă, pentru că au găsit sarmalele răvăşite. Li s-a spus că fusese puţină agitaţie pentru că s-a intervenit în spatele clădirii, la nişte cabluri electrice. Or fi zis că s-au ciufulit sarmalele de vreun scurtcircuit.
Se spune că din când în când, în România mămăliga explodează. Uite că nici cu oala cu sarmale nu-mi e ruşine.
Aşa ţară, aşa terorişti!