De la CHESTOR la CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI, Moga știe...(3080)

Constat că, mai nou, în politică, trebuie să ai un stomac de fier și un obraz pe măsură de gros, pentru că, în diverse situații, caracterul se definește de la sine. Ca politician, trebuie să fii antrenat să înghiți orice, oriunde și oricând. Practic, să nu-ți lipsească din dotare stecluța cu vitriol. Se recomandă folosirea ei în timpul dezbaterilor cu partidele adverse și chiar cu presa care înghite tot...În lipsa flegmelor, din ce în ce mai lipsite de consistență, cu vitriolul țintești foarte bine. Ce mai, punct ochit, punct lovit! Ca tactică, s-a întărit regula de bază. Regula de bază - frăția cu dracul, PSD, în general, și Felix Stroe, în particular.

Frăția cu dracul, în cazul alianțelor contra naturii, singura garanție a unității lor de monolit. Dar nu cu oricine, ci cu tatăl lui, cel mai al dracului cu putință. Contează foarte mult cu cine bați palma. Dacă bați palma cu o mână moartă, riști să pierzi totul! De regulă, trebuie să te orientezi la palma care are în dotare degetul cu ghiulul de barosan sau cu cifru. Vezi cazul fostului prefect Claudiu Palaz, un tip orientat în materie de ghiuluri de conducător, că doar nu era să se alieze cu un spoitor! În cazul politicianului, stomacul de fier funcționează ca un malaxor. Înghite broaștele râioase din partidele aliate din interes. Desigur, nu le înghite de plăcere, ci tot din interes... Sau, mai bine zis, de nevoie...

Ca să parafrazăm un cunoscut proverb, interesul scuză broasca. Până să ajungă broască politică, UNPR era veriga de bază a PSD. Anul trecut, pe vremea asta, cele două partide se îmbrățișau în văzul lumii, jurându-și credință veșnică! Oprea și Dragnea se omeneau reciproc, ca doi aliați, cu câte un șpriț rece de vară. Câtă armonie! Câtă plescăială de plăcere, ca pelicanii din Delta Dunării. Cu gușă Oprea. Cu gheață Dragnea. Si cu fierbințeală la cap Ponta, care susține că și-a dat demisia din fruntea Guvernului ca să evite o nouă mineriadă! Mătreață alianță! Nimeni nu se gândea, la acel moment, că generalul Oprea, nașul UNPR, o să se transforme în broască! Poate doar Nicu Moga, care a renunțat, în ultima secundă a existenței sale, la transferul în UNPR! Cu simțul său politic foarte dezvoltat, e posibil să fi simțit mirosul de broască din UNPR, confundat adesea cu cel de general dospit cu patru stele.

Sigur, s-ar putea ca domnul Moga să regrete că, renunțând la UNPR, a ratat momentul istoric al existenței sale politice, Mă refer la frăția cu Traian Băsescu, cu care cocheta de ceva vreme. Pe de altă parte însă, dacă ar fi fost basculat, cu UNPR cu tot, în malaxorul PMP, domnul Moga nu ar fi ocupat o poziție fruntașă în partid, pentru că domnul Palaz nu suportă mirosul de pisică. Din cauza asta, se știe, a rupt ptrietenia sa cu Tararache, care avea mania să arunce pisicile prin balcoanele cetățenilor. Cu un scop bine definit. Se agățau și trăgeau rufele de pe sârmă după ele! Ca să vedeți cum fac unii politicieni avere!

Se poate spune că domnul Moga a avut noroc. A renunțat la timp la UNPR și a rămas agățat de PSD, unde și-a găsit un loc sub soare. Ca și Făgădău, este suspicionat pe tema trecutului său măzărist, dar Moga știe ce joc de scenă trebuie să aplice. Mai nou, joacă admirabil rolul cumințeniei pământului. Cu un amendament. Pentru domnia sa, nu se fac donații. Se descurcă și singur. În localitatea Ioan Corvin, polul sărăciei din Dobrogea, și-a tras un soi de teleferic. De când joacă rolul cumințeniei pământului, Nicu Moga a intrat din nou în pielea lui. Deocamdată, stă în banca sa, departe de polemicile ieftine din jurul său.

Sigur, când taci precum mutul care a plimbat iapa, nu reprezintă întotdeauna un avantaj în politică. Ca imagine, ești absent...În aparență, da, pentru că, în realitate, Nicu Moga se pregătește pentru un nou mandat la parlamentare. Si, totuși, visul său s-a realizat. Datorită alianței dintre PSD și PMP, la nivel local, domnia sa e mult mai aproape de Traian Băsescu. Care Băsescu? Cel care a spart gașca din care făcea parte și Moga?

De la chestor la cumințenia pământului e doar un pas. Moga știe...