Aurul și argintul antic al României, într-o fabuloasă expoziție la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța(1297)

Conform Tomis News, vara aceasta, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) găzduiește două expoziții speciale: „Rembrandt – Apogeul Artei Gravurii”, cu 273 de gravuri expuse în aula „Rădulescu” a muzeului, până pe 30 septembrie și „Aurul și argintul antic al României”, organizată în colaborare cu 31 de muzee de profil din întreaga țară. Expoziția reunește peste 1.000 de obiecte arheologice din metale prețioase, de o valoare istorică deosebită, descoperite în ultimele două secole pe teritoriul României și care acoperă o perioadă de 6.000 de ani!

Expoziția este structurată în trei săli, iar prima dintre ele găzduiește un tezaur impresionant. Este vorba despre tezaurul de la Agighiol, care datează din a doua epocă a fierului, mai exact a doua jumătate a sec. IV Î.Hr., cca. 340.300 Î.Hr. În primăvara anului 1931, căutătorii de comori au descoperit acest fabulos tezaur, în nord-estul Dobrogei, în locul numit Movila lui Uță. Investigațiile arheologice realizate ulterior au stabilit faptul că tezaurul fusese depus într-un tumul (mormânt – n.r.) cu diametrul de 32 m și înălțimea de 2 m. Era vorba despre un complex funerar cu construcții din piatră și lemn, în care s-au descoperit și scheletele a trei cai sacrificați. Fără îndoială, mormântul aparținea unui lider local. Expoziția mai conține și piese din inventarul mormântului princiar de la Peretu, jud. Teleorman, care datează de la sfârșitul sec. al IV-lea, începutul sec. al III-lea Î.Hr. Din cadrul expoziției face parte și tezaurul de la Sâncrăieni, descoperit întâmplător în vara anului 1953, în timpul extragerii pietrei dintr-o carieră situată la nord de comuna respectivă. Ulterior, zona a fost investigată și prin cercetări arheologice și, în total, au fost recuperate 18 piese de argint, unele parțial aurite, cântărind 3.650 gr! Este vorba despre 15 cupe întregi sau fragmentare. Podoabele descoperite în Dobrogea, datate în perioada sec. I-IV Î.Hr, amintesc de moștenirea elenistică a cetăților grecești, dar și de mărturii ale artei romane provinciale. Sunt răspândite piese mai discrete, definite prin simplitate, iar una dintre cele mai cunoscute legi împotriva etalării luxului feminin (Lex Oppia), din perioada republicii romane, interzicea matroanelor romane să dețină mai mult de jumătate de uncie de aur! Legea a fost abrogată în 195 Î.Hr, iar un ton dezaprobator s-a regăsit în operele autorilor antici, care considerau că opulența manifestată în aur este un semn al decadenței societății. Chiar și așa, apar podoabe tot mai complexe, abundent decorate cu motive vegetale, florale sau animaliere. Simbolistica creștină a pieselor din componența micului tezaur de podoabe descoperit la Histria nu se restrânge doar la cele două cruciulițe, ci poate fi recunoscută și în compoziția cerceilor sau în semnificația gemei care împodobește unul dintre inele. Cruciulițele reprezintă o apariție relativ frecventă printre antichitățile din sec. V-VI, materiale diverse fiind folosite pentru realizarea unui spectru variat de forme.

Constanța este al 13-lea oraș în care a ajuns expoziția, apoi va pleca, din 10 septembrie, spre Piatra Neamț. Potrivit acestuia, o parte a pieselor din muzeele țării fac ocolul Chinei, unde asiaticii s-au arătat fascinați de tezaurele românești și există posibilitatea celei de-a doua prelungiri a programului inițial. Expoziția de la MINAC este disponibilă până pe 4 septembrie și poate fi vizitată de luni până duminică, între 09:00 – 20:00.