ȚARA LUI BRUCAN(1138)

Scriu în noapte încrâncenat. Peste nici jumătate de oră pleacă obositorul tren săptămânal spre Iași. Mă duc la universitate să mai reglez din multele probleme ivite peste noapte. Președintele vine și dânsul de la București, după o lungă perioadă de tratamente. Am visat șoareci morți și când m-am trezit am luat la cunoștință de atacurile de la Paris, cu peste o sută de morți și închiderea granițelor Franței. Am concluziile mele, dar fără argumente sunt zero. Ne paște o tristețe îngrozitoare în condițiile actuale. Trist este că și noi paștem tristețea asta. Iar trăim sub vremuri. Doar ce s-a încheiat procesul în care sunt implicații soții Iohannis, la capătul căruia au pierdut una din multele case avute. Infracţiunile comise sunt grave. Poate și rândurile mele vor fi considerate o mișcare anti-Iohannis, dar singura soluție este demisia ficusului și alegeri anticipate. Altfel țara este un fals și viața noastră o minciună. Mergem pe un drum care nu duce nicăieri, dar dă direct într-o prăpastie. Ce șmecheri suntem. Am ieșit în stradă și am pierdut la salariu. Legea salarizării nu mai poate intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, așa cum era stabilit. Maximum 1 % din stradă, mulți fără drept de vot decid pentru restul de 99 %, cu vot liber exprimat și cu implicare economică în societate, adică muncesc și produc ceva și nu-s doar studenți. Cineva mă întreabă obsedant unde mai sunt protestatarii? Simplu, la casierie. Protestul s-a stins brusc, deși teoretic nici o revendicare a Pieței n-a fost îndeplinită. Forțe obscure manipulează blestematul nărav al românului de a se aprinde ușor. Piedone a scăpat deocamdată, pe când numărul morților a ajuns departe. Românii au luat din nou țeapă. Cei care ne conduc nu sunt români. Doar cretini cu limbrici, fără coloană vertebrală. Cum mafioții nu mai au sacoșele pline, mass media prestează în gol. Pe la televiziunile locale, pe site-uri, pe la cârciumi. Domnilor e timpul să ieșiți la pensie. Articolele voastre dau fiori puținilor români adevărați care au mai rămas. De greață. Elucubrațiile și fanteziile adunate la un loc produc scârbă. Văd pe micile ecrane ramoliți cu fețe de schizofrenici, lipsiți de medicamente. Pentru ei și Udrea e o lebădă albă ce plutește peste ape tulburi. Când intră pe print scriu doar texte de grădiniță. Duceți-vă și voi la muncă. Poate vă liniștiți. Presă puteam face și eu dacă nu aveam facultate. Trecerea de la patronii ziariști la patronii afaceriști e dureroasă. Azi furi doar ca să nu ieși în pagubă. Decât să fure statul, mai bine ia bacșiș. La majoritatea instituțiilor de stat unii muncesc și alții încasează salariile mari. Politicienii noștri continuă să fure, să fie prinși, condamnați, dar nu cu gura închisă sau cu averile confiscate. Pe cei pe care-i supăr, ca de obicei, îi rog să mă țină de ce vor ei, dar nu de viață. Singura șansă e saltul în gol dinspre culmea imbecilității spre limanul prostiei. După carnagiul uriaș și dureros de la Paris, așteptăm refugiați pentru a le da cetățenie română să poată călători și ei în UE cu buletinul.
Uniunea Europeană este momentan un animal mare cu un creier cam mic pentru dimensiunile lui. Frumoșii din parlamentul adormit sunt în siguranță. Cioloș face și desface cabinete. Depinde de el dacă Ponta va fi, sau nu, iarăși Premier anul viitor. Vulgul n-o să afle niciodată de ce corupe puterea. Sau de ce UDMR e mereu pregătită să intre la guvernare. Chapeaux.