
DQTK - CONGRESUL MONDIAL AL TĂTARILOR CRIMEENI (973)
Consemnare și traducere, Güner Akmolla
Primul Congres a fost organizat în anul 2009 în Patria Crimeea, în zilele noastre, cel de al doilea Congres s-a desfășurat uimind nu numai lumea contemporană, care ne credea dispăruți din istoria modernă a omenirii, ci, și pe noi, tătarii!Amploare și noutăți, sunt două situații ce deschid noi perspective.
După recunoașterea și fixarea scopului, a responsdabilităților, asociindu-ne normelor internaționale, s-a elaborat un program inspirat din legislația statelor lumii.Tătarii cimeeni din România au participat cu sufletul la lucrările Congresului, Președintele UDTTMR, dl Gelil Eserghep organizând, cu demnitate și generozitate această participare. Situația actuală gravă din Crimeea este un adevăr care trebuia cunoscut și expus rezolvării.Guvernul ucrainean și-a atribuit responsabilitatea.Criteriile au fost stabilite în conformitate cu istoria noastră glorioasă, stabilindu-se data viitorului congres peste patru ani, în Patrie. Congresul și-a deschis lucrările cu intonarea Imnului Național Tătar, urmând apoi Imnul Ucrainei și al Turciei.Ruga de deschidere a fost susținută de dl.Bektaș Celik, preotul geamiei Kurtuluș, ruga fiind dedicată celor ce au murit în timpul surghiunului din 1944 și acelor „sute de mii de oameni „lipsiți de morminte”.
Liderul crimeean, Refat Ciubarov a adresat delegaților urarea de „Bun Venit” în numele Președintelui Megilisului Tătar, Domnul Mustafa Abdulgemil Kîrîmoglu, felicitând și mulțumind apoi guvernului și conducerii Turciei.Amintind de cele 160 de organizații tătare participante în anul 2009 la Congresul de la Bahcisaray și Aqmescit, a subliniat ideea că astăzi Crimeea este ocupată iar noi avem o mare responsabilitate:SĂ NU NE PIERDEM PATRIA!
Deciziile ce se vor lua de către nepoții celor surghiuniți, vor cere pedepsirea criminalei, a Rusiei.Ocupația nu este acceptată de tătarii crimeeni, existența identitară nu va fi cedată. Sala a aplaudat în picioare, strigând sloganul: POPORUL, PATRIA, CRIMEEA!
La Congres au participat 240 de delegați ai tuturor organizațiilor tătare crimeene, numărul organizațiilor participante a fost de 43, (unele având 80 delegați!), numărul paticipanților fiind de peste 250.000. S-a consemnat că noi suntem în peninsula Crimeea de peste 1000 de ani. În Crimeea, în afară de noi, niciun alt popor nu poate fi stăpân! Felicităm și urăm lumii, prin acest Cogres,o nouă epocă a bunăstării!
Al doilea vorbitor, domnul Kudret Bülbül, cei care i-au urmat, în calitate de reprezentanți ai partidelor politice, a evocat cu durere surghiunul, și-a exprimat stima pentru Liderul tătar Mustafa Aga, sperând în normalizarea situației. Dl.Ruhsar Demirel, secretarul general al Partidului Popular, a cerut reinstaurarea drepturilor omului în Crimeea.Referindu-se la Turcia ca cea de a doua Patrie a tătarilor crimeeni, dl.Nagi Bostangi a considerat că este nevoie să se accentueze Procesul Patriei: „sunt convins că de acum încolo se vor organiza adunări mari.”Evocând tinerețea sa furtunoasă, s-a oprit asupra imaginii scriitorului tătar Genghiz Dagci, înmormântat recent în Crimeea, sau, asupra activității lui Mustafa Kîrîmoglu,căruia îi purta portretul pe străzi, în anii 1980; a încheiat cerând eliberarea Crimeii, reluarea locului istoric meritat în lume, pentru că„tătarii crimeeni trebuie să trăiască în Crimeea!”
Pavlo Klimkin, Ministrul Afacerılor de Externe al Ucrainei s-a adresat adunării astfel: ,,Ucraina vă salută pe toţi“. Citind apoi mesajul Președintelui Ucrainei, al Excelenţei Sale Petro Poroșenko, a încheiat cu cuvintele: „Se va înființa Republica Autonomă Crimeea!Vă salut pe toți cu respect și vă asigur că vom avea un destin comun, porțile vă sunt deschise! Tătarii au fugit din Crimeea, ( cifra este de 15.000 numai anul acesta) ei se pot întoarce. Ucraina îi cheamă pe tătarii din diaspora!“ Vorbitorii și-au exprimat regretul pentru Eroul Tătar Yașar Amedov, care, dispăruse , apoi i-a apărut trupul mort, schingiuit și cu ochii scoși. Deducem că ocupnților le este frică de ochii care văd și de tătari.Va fi în curând reîntoarcerea, în tătară „haytarma”pentru că Ucraina se află pe drumul european. Dorim unitate. În această direcție își pregătește Ucraina legislația. Vicepreședintele Numan Kurtulmuș s-a adresat cu urarea de bun venit, fixând deja în Patrie Congresul al III-lea. „În lumea păcii nu este loc pentru război!” Citindu-se mesajele prezidențiale și ministeriale primite din partea Turciei, liderul Tătar Kîrîmoglu și-a axat cuvântarea pe tema surghiunului, a greutăților actuale, punându-și întrebarea:„Cum de s-a putut realiza ocupația de asemenea duritate în secolul al XXI-lea?” În intervenția sa, Refat Ciubarov a declarat participarea delegaților din 43 de locuri, numărul depășind pe acela de 240, ca delegați, musafirii fiind numeroși.
Situația actuală a Crimeii amintește, în istoria omenirii de situația din 2008 a Georgiei, de aceea este necesar să ne gândim la libertatea de mâine.
La Aqîyar n-am fost admiși cu 20.000 de soldați, ni s-a opus șovinismul rus.În cuvântarea sa amplă și documentată, Mustafa Aga a punctat istoria și actualitatea, starea din Crimeea necesitând ajutorul armat al popoarelor lumii.Se discută organizarea unui corp de oaste tătar în Ucraina.(?)Este acum momentul ca diaspora să acționeze.„Noi” a încheiat liderul tătar „vom reuși să întemeiem în Crimeea Republica Autonomă.!”
La ora 14,30 s-au reluat lucrările congresului, sub conducerea D-lui Ciubarov.
S-au ales organele necesare, comitetul redacțional și secretariatul, d-na Zakira Abduramanova a cerut ca toată populația tătară din lume să cunoască hotărârile acestui congres.Delegatul Lituanian trimis de Uniunea Europeană a subliniat din nou încălcarea drepturilor omului în Crimeea,a cerut ajutorul lumii democratice. Au urmat cuvântările delegaților din țările: Lituania, Polonia, Europa de Vest, Asia Centrală, Turcia, Crimeea, Tataristan, Cazahistan, România, Bulgaria, cerând dreptate. Aducând Congresului salutul tătarilor din România, scriitoarea Güner Akmolla a spus:„Deși suntem puțini, noi conservăm și dezvoltăm obiceiurile și tradițiile strămoșești”. În revistele noastre, Karadeniz, Emel, subliniem problemele întregii lumi, dar și ale lumii turce, există satul Azaplar cu un rol determinant în perioada interbelică, ca uniune etnică ne încadrăm în evoluția democratică a lumii contemporane.
Dl.Hakkan Kîrîmlî a insistat asupra operelor de importanță majoră în sânul colectivității noastre, apoi, în pas emotiv suprem a cerut reîntoarcerea în Crimeea. Firește, era un gând ascuns al tuturora, acum ne întrebăm CE AR TREBUI SĂ FACEM? Nutrim cu toții idealurile procesului patriei Crimeea, acest ideal ne însuflețește nemurirea.
Domnul Ahmedi Suliman a vorbit despre istoria noastră, despre viitorul tătarilor crimeeni lumea a aflat și va decide, a concluzionat domnia sa. Analiza destinului tătar crimeean a fost făcută de dl.Namîk Bayar. Citindu-se statutul s-au luat decizii importante, lucrările continuându-se și a doua zi, încât, distinsul ziarist de la „Solidarnosci Walcvacej” polonezul de origine tătară, Piotr Hlebovicz, originar din orașul lui Leh Walensa, din Gdansk, deci, a confirmat admirația pentru Mustafa Aga, cerând drepturi pentru tătari în Crimeea. Există realitatea „e liber să vorbești, dar granițele sunt înfricoșătoare”. În Sala plină cu delegați a prins viață idealul eliberării Crimeii tătare.Valul simpatiilor s-a așternut în sală cu sloganul „vrem o lume liberă în Crimeea.” Președintele Rustem Julistay, aducând salutul tătarilor din Canada, a urat succes Congresului, cuprinzând și mesajul Parlamentului ucrainean în acest cuvânt:„suntem dornici să cunoaștem situația celor din Crimeea, lupta tătarilor. Suntem pregătiți pentru a acorda ajutorul necesar. Ne aflăm pe calea dreptății, avem lideri valoroși precum Mustafa A.Kîrîmoglu și Refat Ciubarov”.Delegatul turc al Americii, dl. Ali Çunar, a cerut recunoașterea și acordarea tuturor drepturilor istorice și naționale pentru tătarii crimeeni, concluzionând„suntem alături de ei”. Președintele karaymilor crimeeni, dl.Tatyan Kerson, din Olanda, a mărturisit dragostea domniei sale pentru tătari, a cerut o rezolvare urgentă și, în conversația noastră particulară, a spus că dorește să vină în Constanța, pentru a ne cunoaște. Delegatul tătar din Bulgaria, mărturisind că numărul lor scade pe zi ce trece, noul nume al organizației devenind „Asabay” a declarat consens total cu lucrările Congresului. „Politica față de noi este una de canibalism” a mai spus domnia-sa.
În cuvântarea sa, Ayaz Yakubovka, a amintit faptul că viața sa a decurs prin înaintași, timp de 400 de ani înafara patriei; ei sunt obligați să comunice în limba rusă, și-au pierdut identitatea acum 630 de ani, el acum reprezintă statele Polonia, Lituania, Belorusia, de unde aduce salutul neamului său. Domnia sa a mai spus că ei sunt primii musulmani ai Europei, au documente din anul 1397, bine conservate în Lituania. În sec.al XVII –lea li s-a ordonat să se mute în Dobrogea; ei l-au promovat pe generalul Suleyman Sulkevici în perioada 1917; au continuat până în 1940 lupta națională.( Despre gen, tătar polonez S.Sulkevici, în opera sa clasică Mustegep Ulkusal scrie consemnând și cifra de 28.000 de voluntari tătari angajați pentru elberarea Crimeii numai din Dobrogea, operă tradusă de G. Akmolla în anul 2006, pag.135, ed.Golden) , prezentându-i astfel și pe Karaymi.A încheiat cu exprimarea respectului total față de Mustafa Kîrîmoglu.
Președintele Uniunii Tătare din România, al UDTTMR, dl, Gelil Eserghep, a sublinat situația democratică din sânul comunității de aici, i-a prezentat pe delegații noștri, a exprimat mulțumirile Domniei- sale față de poporul și guvernul român, încadrat pe deplin în democrația europeană.Membrii delegației noastre acceptați în cadrul Congresului pentru a ne reprezenta sunt:Gelil Eserghep, Samir Mennan și Omer Metin.Încheierea cuvântării a fost o invitație: „Noi, în România, urmăm deciziile Megilisului și la 28 August 2015 vă invităm la festivalul Cântului, Portului și Dansului Național Tătar!”
Concluzii: Cea de a doua reunire a Congresului Tătar Crimeean a fost cunoscută în toată lumea.Ne vom angaja în lupta pentru câștigarea Procesului Patriei Crimeea, ocuparea Crimeii nu este numai problema noastră, ea a devenit fapt de interes atât pentru lumea Islamică cât și pentru întreaga omenire, pentru democrație. Lumea Islamică și Europa trebuie să găsească o cale și aceea să fie calea dreptății. Sloganul nostru este : VATAN, MILLET, KÎRÎM // PATRIA, POPORUL, CRIMEEA! Primul scop al Congresului este acela de a ușura viața celor din Crimeea, de a acorda drepturi tătarilor crimeeni din Crimeea!După relatările tătarului crimeean Neriman Gelal, membrii Megilisului au fost interziși, acum Congresul să rezolve problema lor, multe probleme politice și de civilizație se află în grija acestui Congres. Noi trăim sub teroare. Zar Smetlaev a declarat :Au treugt ani, noi n-am putut ieși din țară.Aici există moarte și închisoare, poliția ne este ostilă, de peste șase luni se continuă arestările. Se luptă pentru a șterge orice urmă a istoriei noastre, limba maternă este interzisă în școli, există cei ce continuă lupta națională, dumneavoastră să decideți destinul lor!
Al treilea Congres să se organizeze peste patru ani, la Aqmescit, iar Rezoluția acestuia să se redacteze în patru limbi:tătara crimeeană, turca, ucraineana și engleza, în timp de o săptămână.
Domnul Refat Ciubarov și-a exprimat mulțumirile către domnul Mustafa Kîrîmoglu, către delegații lumii noastre, către Republica Turcia: Sag Olunuz! Sănătate!
Articole recomandate
Debutează lucrările de lărgire a căii rutiere Constanţa – Năvodari. Termen de finalizare: începutul verii lui 2015

Engleza și franceza – cele mai învățate limbi străine din Uniunea Europeană

Atenţie, traficul este îngreunat pe B-dul Aurel Vlaicu - zona CET

Avalanşă de proiecte civice ale tinerilor constănţeni

SPEED DATING. Cum să-ți găsești sufletul pereche în 7 minute
