REPORTAJ Tulcea: Altîn Tepe - Dealul de Aur de altădată a devenit Dealul Sărăciei

REPORTAJ Tulcea: Altîn Tepe - Dealul de Aur de altădată a devenit Dealul Sărăciei(457)


Cel mai bogat zăcământ de cupru din România, Altîn Tepe, comuna Stejaru, exploatat de mai bine de patru milenii și închis în anul 2003, a transformat satul cel mai modern din România într-un pol al sărăciei.

Locuitorii zonei dintre Dunăre și Marea Neagră se pare că-și confecționau podoabele și cele necesare prin gospodărie din cuprul de la Altîn Tepe, Dealul de Aur. Localitatea apare însă cu acest nume abia în anul 1543 în Defterul Imperiului otoman care a stăpânit regiunea. Descoperit de inginerul Radu Pascu în anul 1897, zăcământul de la Altîn Tepe a fost exploatat de la început rudimentar și haotic pentru extragerea sulfului. Activitățile de extracție a cuprului de aici s-au intensificat după anul 1925, atunci când la doi kilometri depărtare, în localitatea Baia, a ajuns calea ferată, notează Agerpres, într-un reportaj realizat la fața locului.
Cinematograf de lux
În anul 1967 a fost descoperită, la o adâncime de 550 de metri, o lentilă de minereu cuprifer cu o grosime aparentă de 27,5 metri. Alte două lentile au fost descoperite la 800 și 900 de metri adâncime, rezervele de cupru de la Altîn Tepe fiind estimate, în anul 1968, la peste 1,5 milioane de tone. Zăcământul de aici avea conținutul cel mai bogat în cupru din țară și a constituit principalul motiv al deciziei autorităților române de a aproba execuția la Altîn Tepe a unui puț central de exploatare și extracție de la 750 de metri. În paralel cu dezvoltarea activității economice, a început și amenajarea localității. Astfel, în anii '70, în satul din comuna Stejaru s-au construit primele blocuri, apoi a apărut un cinematograf de lux, numărul angajaților fiind de peste 1.000, în condițiile în care cel al populației era de circa 800. La un moment dat se discuta și despre construirea unei piscine în sat. Altîn Tepe era miracolul societății comuniste.
Minvest Deva, stăpână peste locuințe

Exploatarea de la Altîn Tepe s-a închis treptat începând din anul 1998, în ciuda protestelor minerilor, iar în urmă a rămas o ruină. "Dacă mina ar fi funcționat în continuare, la ora aceasta, eram cea mai bogată comună din România. Acum, acolo, cred că avem cea mai gravă situație din țară. Aproape 90% din spațiul locativ aparține Minvest Deva, iar tot terenul este în administrarea companiei. De zece ani, aici nu mai avem niciun reprezentant al ei, iar oamenii nu au cu cine să încheie contracte de închiriere pentru apartamente, nu pot să-și schimbe buletinele de identitate, iar unii nu pot lua nici măcar ajutoare sociale", spune primarul comunei Stejaru, Dumitru Enache. "Blocurile astea sunt făcute prin 1976, printre ultimele construite aici. Cât timp a mers întreprinderea, dacă se strica ceva, se repara, dar după ce s-a închis mina, nimeni nu a mai făcut nimic. Apoi, le-au luat cei de la Deva și acum nu mai vor să-și ia mâinile de pe blocurile astea. Probabil că cei de acolo au ceva de câștigat de aici, dar noi nu știm ce", spune un bărbat care locuiește de aproape 40 de ani în Altîn Tepe și înainte de închiderea minei a reușit să-și cumpere apartamentul. "Atunci s-au vândut cel mai mult case și foarte puține apartamente. Cândva s-a plătit și chirie pe ele, dar acum nimeni nu mai plătește nimic. Pe ei mina i-a interesat. De oameni și de blocuri nu s-a preocupat nimeni", continuă el. Catinca Arhip, în vârstă de 60 de ani, își amintește că după închiderea minei, oamenii din sat nu aveau nici măcar apă, localnicii mergând cu căruțele vreo doi kilometri pentru a lua apă din Stejaru. "Acum vreo trei ani, trăia soțul meu, Dumnezeu să-l odihnească!, atunci când, într-o noapte, am auzit hodorong-zdrong în bloc. Trăiau cei de pe palier cu noi, dar lumină nu avea decât Diaconescu în colț. Și s-a urcat bărbatul meu pe scări să vadă ce se întâmplă. Erau niște bărbați care au spart ușa și care trăgeau de cadă, să o ia să o vândă. În viața mea nu am avut treabă cu Poliția, dar atunci am pus mâna pe telefon și am sunat", își amintește ea.
”Tot e bine”
La un alt bloc, două femei și doi bărbați descarcă lemne dintr-o căruță. "Acum, vine frigul și ne bate la ușă. Locuiesc din 1972 aici, bărbatul a muncit la mină, iar eu de anul trecut primesc o pensie de pe urma lui. Stau la casă, nu la blocurile astea, dar aici las lemnele. Acum vreo 20 de ani am cumpărat casa cu 325 de lei. Am două camere, dar nu am canalizare. Nu am avut bani să fac ceva. Am doi copii, zilieri, am și nepoți și este greu. Dacă băieții găsesc de lucru azi, mănâncă, dacă nu, amână. Am fost azi și-am luat 10 kile de gogoșari, că la noi a fost mană și nu s-a făcut nimic. Am dat 30 de lei. Dar tot e bine. Aici nu e ca în alte părți. Am văzut la televizor ce-a fost în țară", spune Sanda Ignat, în vârstă de 61 de ani.

Birocrația blochează dezvoltarea
Primarul comunei Stejaru, Dumitru Enache, susține că firma Minvest Deva și-a respectat obligațiile asumate prin contractul de închidere a minei din Altîn Tepe, astfel că printr-un împrumut de la Banca Mondială a reușit să finalizeze proiectele privind rețeaua de apă potabilă și apă uzată din sat și să asfalteze străzile. "Din 2009 am făcut demersuri pentru preluarea tuturor bunurilor companiei Minvest Deva din Altîn Tepe, dar în continuare ne lovim de birocrație. Procesul de preluare trebuie să fie parafat de o Adunare Generală a Acționarilor a companiei, apoi noi avem obligația să promovăm o hotărâre de Guvern. Altfel, nu putem cheltui un leu acolo, iar oamenii au nevoie de investiții în blocuri, fiindcă iarna țevile se sparg. Am început în iulie procesul de executare silită pentru un debit de 120.000 de lei și, dacă în perioada imediat următoare nu virează măcar 50% din datorie, vom ajunge în instanță cu această companie", a afirmat primarul Dumitru Enache.

Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest Deva aparține statului român și a luat ființă în anul 1969 sub numele de Centrala Minereurilor Deva. În anul 1974, centrala s-a reorganizat, dar abia în anii '90 mina din satul tulcean Altîn Tepe a fost subordonată acesteia până la închidere.


Sursa: Agerpres.ro

  




jooble.org