Ăsta este capătul: Cultura română într-un cort

Ăsta este capătul: Cultura română într-un cort(1757)


Într-o carte a sa Jean-François Revel spune: ,,Cea dintâi dintre forțele care conduc lumea este minciuna. Civilizația secolului XX s-a bazat, mai mult decât oricare alta dinaintea ei, pe cunoaștere.” A rămas și va rămâne de constatat, în timp, dacă această preponderență a cunoașterii, atenție!și precizia și bogăția ei vor antrena o gestionare corectă din partea sistemelor de guvernare din lumea democrată. Unde se găsește Cultura română în enunțurile de mai sus? În amândouă și-ntr-un cort. Și încă. În spotul radiofonic publicitar al Radio România Actualități și-n comunicatul său de presă, vânturat, până n-a mai rămas nimic din el, nici măcar ideea de schimb cultural. Corespondenta locală Mona (sic!) Constantinescu se-ncarcă de hilar când transmite că zilnic au fost mii de vizitatori care au trecut pe la târg. Eu spun, ca un om care nu a ratat nicun un târg de carte de la Constanța, nici măcar cel căruia i se spunea Kilipir, de pe faleză cazinoului, că au trecut, întradevăr, dar pe lângă el. Punctual, să le luăm pe rând. Constanța are, de ceva vreme, prin banii de la bugetul local, veniți din taxele și impozitele constănțenilor construit, la intrare în stațiunea Mamaia, un Pavilion expozițional și de conferințe, a cărui menire, printre altele, era să devină și gazda unor evenimente culturale, de felul Târgurilor de carte, și nu doar de îmbrăcăminte!, înlesnind astfel conexiunea autentică dintre public și cei care-și prezintă oferta de carte, prin dialog aplicat sau nu, prin încărcarea cu energii pozitive a sufletului datorită cuvântului citit dintr-o carte. Acest fapt nu s-a întâmplat nici anul acesta. De ce? Poate știu organizatorii, Radio România Actualități și Centrul său Cultural Media. Apoi, dacă pavilion mobil poți tu, organizator, să-i spui unui cort de 50 de metri pătrați, instalat în curtea unui City Parc aflat în vecinătatea Parcului de la Tăbăcărie, și te mai lauzi cu isprava asta!, în care ai înghesuit, da, acesta e cuvântul, ai înghesuit 22 de edituri, ai adus o fanfară să cânte cântece de promenadă la deschidere, ce mare bucurie estivală, unde este pâinea?, vorba lui Iustinian, atunci cum pot să-i spun cortului țigănesc? Ca să nu mai spun că numărul oamenilor poate crește când sunt lansări de carte, întâlniri cu editori sau cu alți invitați care pot strânge, prin discursul lor, destul auditoriu. Și nu pot să mă bucur că și la Oradea și la Cluj, tot într-un asemenea cort mobil, care-și spune, întâmplător, oare?, caravană - lipsea steagul de recunoaștere! - au fost cazate cu prost gust, editurile cu cărților lor minunate. Adică, la ei ca și la noi. De ce la Craiova pentru Târgul de carte Gaudeamus se găsește loc în foaierul Teatrului Național iar la București în Pavilionul de la Romexpo și la Constanța nu e niciun loc pe care să-l merite cu prisosință? Este Constanța chiar o periferie sau o anexă a cuiva și noi nu știm? La Constanța, dacă nu s-a vrut de către mărimile locale, pe care cetățenii le-au delegat să se ocupe de ființa lor socială, delegație care cuprinde și componenta de cunoaștere, schimb cultural, de instruire, mărimi locale de altfel mici și invizibile când este vorba de a lăsa cultura să intre în curtea lor interioară, numai există teatre? Domnilor și doamnelor care lucrați și luați decizii la Societatea Română de Radiodifuziune nu v-am auzit pe post să ieșiți și să spuneți că nu aveți condiții pentru a organiza, în secolul XXI, un târg de carte autentic, vara, la Constanța. Da, au fost surprize, dar neplăcute, și toate pleacă de la minciuna complexă cu pavilionul mobil, care în realitate e un cort, al cărui spațiu este atât de strâmt, abia de poți trece pe culoarele, două la număr, care separă standurile, ca să nu mai spun că standurile parcă sunt un tot,încât, oricât ai eviata situația, tot te freci de oameni, oricât ți-ai cere scuze. Am fost invitat să prezint o carte de poeme. Afară zgomotul de mașini, din șosea. Geaba microfonul. Totul devine deranjant, și-ți vine să renunți. A doua zi,pe 17 august după amiază,când a-nceput ploaia, chestiunea a devenit de-a dreptul ridicolă. Unde să stea invitații la o lansare de carte, unde să-i inviți, cu fața la public, să fie văzuți și auziți,pe autor și pe cei care-i vor prezenta cartea, unde să se pitească da, acesta este cuvântul reprezentanții editurii, ca să fie loc? Nu aștept nicio lămurire din partea SRR. Vine acum în discuție precizia informației. În afară de exactitatea existenței locului, totul e imprecis. Nu există prețuri imbatabile, le-am verificat, și ce-ar însemna ele pe înțelesul jurnaliștilor de la RRA? La un târg de carte nu poate fi vorba de distracție, ci doar de un dialog al ideilor, al cunoașterii umaniste și nu numai.Oamenii nu se plictisec când este vorba despre cărți și autorii lor, cum ar crede unii. Cum nu a existat niciun colț în care să fie amenajată o mică bibliotecă ca popas de lectură. Dar acestea sunt subiecte tabu pentru RRA. Cum este și cu bogăția informației care ar fi trebuit să aibă în centrul său evenimentele editoriale și nu numai, depre desfășurarea cărora, într-o agendă de câteva minute, corespondentul local să informeze curent, făcând auzită vocea târgului spre ascultător. Poate nu cunoaște modalitățile jurnalistice, și atunci este altceva, astfel că eu nu am a spune decât că RRA nu e, în cazul de față nici măcar un receptorde cultură, dar că este un minimalizator. Nu mai este cultura un bun național, și ca atare multe dintre faptele noastre și prezențele noastre publice sociale, intelectuale,generic vorbind, nu mai merită un tratament care să ducă nu la apaltizarea ei și trimiterea într-o fundătură căreia eu îi zic azi cort, ci la o susținere care să ne alimenteze pe deplin sentimentul filial și-ncrederea în simbolistica sa? Există o cenzură, sau să-i zicem rezistența la informație, astfel că această respectabilă instituție media națională, nu poate avea un cuvânt cu greutate mă-ntreb, adică, mă sprijiniți voi instituții ale autorității locale, voi instituții guvernamentale, doar sunt vocea radioului național! și nu mă trimiteți într-o curte lăturalnicăcând e vorba ca sub sigla mea să organizez și să promovez evenimente care s-ar fi cuvenit îmbrăcate în haine proaspete, plăcute la purtat și pipăit, mai ales că totul are o adresbilitate concretă, și nu una eterică? Și dacă nu, de ce? Dar mai știi! Încă refuz să cred că eșecul culturii va fi asumat și de organizatorul Târgului de carte de la Constanța, Radio România Actualități și Centrul său CulturalMedia, eșec despre care, în versiune radiofonică va vorbi ca fiind un triumf de audiență, ca despre o vânzare a ideilor de afaceri. Cum nu va exista nicio scuză la final, adică azi, pe care eu, unul nu aș accepta-o, nici dacă ar veni pe un fond muzical susținut de fanfară sau de muzică rock. Ce simplificare-n mistificare a fost! Poate anul viitor voi fi contrazis în toate cele și s-avem grijă de noi până atunci.

Foto: gaudeamus.ro




jooble.org