Directorul ştiinţific al IGR avertizează asupra efectelor catastrofale ale fracturării hidraulice(952)

La Institutul de Geologie a României a avut loc vineri o prezentare interesantă, prima luare de poziţie pertinentă legată de fracturarea hidraulică în România din partea specialiştilor de renume în domeniul geologiei din România. După o îndelunga documentare, la solicitarea fostului si actualului ministru al mediului, Attila Korodi, din 2012, un comitet de cercetători de la Institutul de Geologie a realizat un articol de sinteză privind impactul fracturării hidraulice asupra mediului geologic pe termen mediu şi lung. Acest articol va fi dezvoltat într-o serie de articole care prezintă detaliat, la nivelul fiecarei regiuni geologice, riscurile enorme.

Concluzia la care a ajuns echipa de cercetători , condusă de directorul ştiinţific al Institutului Geologic din România, domnul Mircea Ţicleanu, este aceea că exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice poate contamina toată reţeaua de apă potabilă din ţară. El a precizat: “Problema este că aproape 90% din fluidele toxice rezultate în urma fracturării rămân captive în subteran şi trebuie luat în calcul faptul că acestea pot contamina stratele geologice aflate deasupra stratelor vizate în exploatarea gayelor de şist. Pe termen scurt, aceste lichide au dus la poluarea apelor potabile din zonele exploatate (vezi SUA, Canada, Argentina, Africa de Sud) şi s-a produs o acţiune distructivă asupra mediului geologic.
Directorul IGR a mai arătat că această metodă de exploatare produce microseisme care afectează straturile de nisipuri şi pietrişuri şi conduce la poluarea cu metan a solurilor. În acelaşi timp, specialistul afirmă că au fost înregistrate accidente de manipulare a apelor reziduale, deversări intenţionate în râuri, pulverizări de gaze în atmosferă, poluări cu metale grele şi cu elemente radioactive, dar şi distrugerea infrastructurii rutiere, precum şi poluarea fonică. Mircea Ţicleanu a mai spus că, dacă se va ajunge la exploatarea la scară industrială a anumitor zone, acelea vor fi compromise şi nu vor mai putea fi exploatate pentru extragerea altor substanţe, în afara gazelor (şi petrolului) de şist.
“Pe termen lung, apele de adâncime vor fi afectate de contaminarea cu fluide toxice rezultate din exploatarea gazelor de şist. În Statele Unite ale Americii au fost înregistrate şi contaminări cu metan a pânzei freatice. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în ţara noastră începând cu partea de est a Câmpiei Române. În plus, cutremurele vor accelera procesul de contaminare a acestor ape şi vor împinge aceste lichide toxice către suprafaţă”, a încheiat oficialul IGR.

La final, domnul profesor Mircea Vintilescu a propus realizare unei legi care să vizeze protecţia mediului geologic. Domnul Heredea, autor al unui articol cu ipoteze noi, care consideră fracturarea hidraulică un procedeu tehnologic care ţine mai degrabă de chimia industrială, decât de industria extractivă, gazul de şist, fiind de fapt produs prin reacţia cu aditivii chimici, el neexistând ca atare anterior reacţiei chimice, a adus în discuţie două concepte pe care proponenţii fracturării hidraulice le ignoră cu bună-ştiinţă: protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă. Tot el a propus organizarea unei conferinţe pe tema protecţiei mediului geologic, care să fie găzduită tot de Institutul de Geologie.
Interesantă a fost şi discuţia aprină de dupa prezentare, în care un cor de colegi ai domnului Ţicleanu, care mai de care mai vocali, în frunte cu dl. Ion Gheuca, căruia i s-a alăturat domnul Dorin Dordea, de la Prospecţiuni S.A., au venit cu argumentele clasice ale industriei: în România se face fracturare hidraulică de peste 50 de ani, independenţa energetică faţă de ruşi, explorarea este nepericuloasa, statul român trebuie să îşi cunoască resursele, toate pe un ton extrem de coleric. Ieşirea extremă la rampă a colegilor de institut a domnului Ţicleanu face cu atât mai valoroasă luarea sa de poziţie.

FOTO: Mircea Ţicleanu, director ştiinţific al IGR (fototografe realizată de Andreea Balaurea)