Mazăre, despre sesizarea trimisă de DNA la IJ: Băsescu împarte teroarea cu procurorii de la DNA(806)


Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a declarat, astăzi, referitor la faptul că procurorii anticorupţie au sesizat Inspecţia Judiciară (IJ) cu privire la judecătoarea care a decis punerea sa în libertate, că preşedintele Traian Băsescu "împarte teroarea cu procurorii de la DNA".

"Ceaşescu împărţea teroarea cu securiştii, Băsescu împarte teroarea cu procurorii de la DNA. Acelaşi lucru l-a făcut şi în cazul doamnei judecătoare. Avocaţii mi-au spus că este unic în analele istoriei ca procurorul să reclame judecătorul, şi de la Înalta Curte, că a făcut, că n-a făcut. Eu i-am felicitat şi atunci şi îi felicit şi în continuare şi mai spun o dată: dacă ne scapă cineva de teroarea asta, judecătorii ne scapă. Să dea Dumnezeu să-i ţină tare", a spus Mazăre, la Curtea de Apel Bucureşti, după finalizarea termenului de judecată din dosarul privind atribuirea nelegală a unor terenuri din judeţul Constanţa.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a sesizat, luni, Inspecţia Judiciară din CSM în cazul judecătoarei Rodica Cosma, de la instanţa supremă, care a dispus punerea în libertate a lui Radu Mazăre, arătând că magistratul a considerat ca nefiind concludente toate probele din dosar din cauza lipsei uneia singure.

Surse judiciare au declarat luni, pentru MEDIAFAX, că procurorii anticorupţie au trimis recent Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o cerere de verificare a judecătoarei Rodica Cosma, care în 9 aprilie a dispus eliberarea din arest şi cercetarea în libertate, cu măsura controlului judiciare, a lui Radu Mazăre, în dosarul în care primarului Constanţei este acuzat că ar fi luat mită 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern, pentru a-l ajuta să câştige contractul pentru construirea unor locuinţe sociale.
Potrivit surselor citate, procurorii au arătat în sesizare că nu era firesc ca judecătoarea de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) să înlăture toate probele anchetatorilor din dosarul lui Radu Mazăre şi să le considere neconcludente din cauza lipsei unei singure probe.
Astfel, judecătoarea Rodica Cosma a arătat, în cuprinsul motivării deciziei de cercetare în libertate a lui Radu Mazăre, că lipseşte o probă deosebit de importantă din dosar, respectiv o discuţie telefonică dintre Radu Mazăre şi omul de afaceri Avraham Morgenstern - reprezentant al firmei care a construit campusul de locuinţe sociale "Henri Coandă", care să facă legătura cu toate celelalte probe puse la dispoziţie de anchetatorii anticorupţie.
"Este important de subliniat faptul că judecătorul de drepturi şi libertăţi în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, nu a motivat de ce a înlăturat probele pe care le-a invocat procurorul şi pe care şi-a întemeiat propunerea de arestare preventivă. Judecătorul de drepturi şi libertăţi a susţinut, practic a reproşat procurorului că lipseşte o anume probă, iar sub acest aspect, în motivare a reţinut că …«nu se desprinde vreun dialog dintre inculpatul Mazăre Radu şi inculpatul Morgenstern Avraham din care să rezulte că banii au fost primiţi de inculpatul Mazăre Radu de la inculpatul Morgenstern Avraham» - fila nr. 34 motivare judecător fraza 4", arată DNA, în sesizarea transmisă Inspecţiei Judiciare.
DNA a arătat în sesizare că nu era firesc să nu se aibă în vedere toate probele adunate pe parcursul urmăririi din cauza lipsei acestei probe.
"Practic, judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că, dacă ar fi existat o astfel de probă, aceasta ar fi fost în măsură să dea greutate faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor şi să consacre/ consfinţească realitatea de necontestat că banii, obiectul mitei, sunt în contul inculpatului Mazăre Radu", se precizează în sesizarea făcută împotriva judecătoarei de la ICCJ.
Procurorii DNA susţin că se observă că judecătorul de drepturi şi libertăţi Rodica Cosma este exponenta susţinerii că luarea măsurii arestării preventive este posibilă numai dacă printre probele administrate de procuror, supuse evaluării judecătorului, se regăseşte o anumită probă indicată de acesta.
"Acreditează ideea că ori de câte ori nu există o probă la care se «gândeşte» judecătorul de drepturi şi libertăţi, nu poate fi justificată măsura arestării preventive, iar când există o probă evidentă, directă sau la limita evidenţei, există obligaţia dispunerii măsurii preventive. Nimic mai absurd, cu atât mai mult cu cât în faza de urmărire penală este chiar imposibilă diferenţierea între probe şi ce indicii temeinice, pe de o parte, iar pe de altă parte, o asemenea interpretare a judecătorului induce obligaţia evaluării cantitative, ceea ce, de asemenea, contravine dispoziţiilor legale", subliniază procurorii anticorupţie.
DNA apreciază, în sesizare, că judecătoarea Rodica Cosma "a nesocotit în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil" normele de drept procesual penal.
"Concluzia instanţei de judecată nu are nicio legătură cu procesul de evaluare a probelor şi de analiză a scopului, condiţiilor generale de aplicare a măsurilor preventive, a cazurilor de aplicare a măsurii arestării preventive. Concluzia judecătorului de dreptului şi libertăţi Cosma Rodica reflectă doar strădania de a evoca fără analiză susţinerile părţilor, contrar responsabilităţii funcţiei de judecător care impune major interpretarea judiciară prin aplicarea legii, nu creativitate şi originalitate", mai scriu procurorii în sesizarea transmisă Inspecţiei Judiciare.
Primarul Radu Mazăre şi omul de afaceri Avraham Morgenstern au fost reţinuţi în 8 aprilie, după audieri la DNA. Aceştia au fost eliberaţi din arestul Poliţiei Capitalei în 9 aprilie, după ce instanţa supremă a decis cercetarea lor în libertate, sub control judiciar, cu interdicţie de a părăsi ţara. Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la un alt complet de la instanţa supremă, care în 18 aprilie a decis definitiv ca Radu Mazăre să fie cercetat în continuare în libertate.
Primarul Constanţei a fost acuzat iniţial de luare de mită, apoi procurorii au extins cercetările în cazul lui Mazăre şi pentru fals în declaraţii. Radu Mazăre este acuzat de procurorii anticorupţie că a luat mită 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern - reprezentant al firmei care a construit campusul de locuinţe sociale "Henri Coandă" -, pentru a o ajuta pe aceasta să câştige licitaţia şi pentru a mări, ulterior, valoarea contractului.
Radu Mazăre mai este acuzat că nu trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, cei 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg.
În acest cont, spun anchetatorii, a fost virată de către o societate comercială, la 13 septembrie 2011, suma de 95.000 de euro.
În acelaşi dosar este urmărit penal şi fratele primarului Constanţei, senatorul PSD Alexandru Mazăre, acesta fiind acuzat de complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii.
Anchetatorii susţin că Elan Schwartzenberg a fost ales ca intermediar pe traseul banilor de la Morgenstern la fraţii Mazăre, pentru că se bucura de încrederea celor doi. Astfel, prin intermediul lui Schwartzenberg, într-un cont din Israel al lui Radu Mazăre au intrat 95.000 de euro, iar în unul al fratelui acestuia, 80.000 de euro, în două tranşe egale.
Senatorul Alexandru Mazăre nu a menţionat în declaraţia de avere din 29 mai 2012 un cont deschis la o unitate bancară din Israel, în care, în 2011, o societate comercială a virat 80.0000 de euro, la 13 septembrie 2011 şi 6 decembrie 2011, a arătat DNA, precizând că suma reprezenta o parte din mita care ar fi fost primită de primarul Constanţei, Radu Mazăre.


Sursa: Mediafax




jooble.org