MĂRŢIŞORUL: Pe teritoriul românesc are... 8.000 de ani vechime! Vezi ce simbolizează

MĂRŢIŞORUL: Pe teritoriul românesc are... 8.000 de ani vechime! Vezi ce simbolizează(1026)


“Mărțișorul” este un mic obiect de podoabă, legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate, din Balcani. Femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.
Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

 

Originile antice commune, traco – dace şi traco – ilirice, fac ca mărţişorul să fie întâlnit şi în Bulgaria şi Albania, ca obicei anterior romanizării şi slavizării!

 

Originile sărbătorii (eminamente LAICE a:) mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât români cât și la bulgari (sub numele de „Marteniţa”) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco - tracic, anterior romanizării la primii și, respectiv, slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini, care, la bulgari, sunt legate de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681 d.Ch.. Se mai consideră, deasemenea, că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu: război! Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

 

La Schela Cladovei, România: amulete - mărţişor, vechi de... 8.000 de ani!

 

Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul, datând de acum circa… 8.000 de ani! Amuletele, formate din pietricele vopsite în alb și roșu, erau purtate la gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât, în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș. Aceste „ritualuri” pastorale asigurau un an agricol productiv.

 

În Banat şi Moldova, de 1 martie, fetele… oferă mărţişoare flăcăilor!

 

În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință, în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.
În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărțișor”, care începe pe data de 1 martie și durează până la 10 martie. În acest an, festivalul se află la ediția a 47-a!

În unele județe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. În localitățile transilvănene, mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. În Banat, fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. Tot aici,… fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților (în mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele). În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. În zona Moldovei, pe 1 martie se oferă mărțișoare… băieților de către fete!, aceștia oferind la rândul lor fetelor mărțișoare de 8 martie (o mică diferență față de restul țării).

Sărbătoarea mărțișorului se poate întâlni în zona Balcanilor la aromâni și meglenoromâni, precum și la bulgari, care, aşa cum arătam, o numesc “Marteniţa” (Мартеница), și deasemenea în Macedonia și Albania.

(Surse documentare: publicaţia periodică “Lumea Credinţei” şi Wikipedia)
 

Taguri: mărţişor, Schela-Cladovei, daco-tracic, traco-iliric, ImperiulRoman,



jooble.org