DEZASTRU ÎN CONSTANȚA: factura de întreținere pe luna decembrie, mai mare decât salariul minim pe economie

DEZASTRU ÎN CONSTANȚA: factura de întreținere pe luna decembrie, mai mare decât salariul minim pe economie(102645)


Când au văzut sumele pe care trebuie să le plătească pentru încălzirea apartamentelor în decembrie, mulți constănțeni au avut parte de un șoc. Se așteptau la cifre mari, pentru că în Constanța prețul gigacaloriei este printre cele mai mari din țară, dar parcă până când nu vezi negru pe alb cât ai de plată încă mai speri la sume rezonabile. N-a fost să fie așa.

Pentru decembrie, facturile reprezentând căldura furnizată de RADET, regie a Primăriei Constanța, sunt astronomice.

Am ales câteva exemple. Pentru un apartament confort 1, de trei camere, în cartierul Inel II, cu o suprafață de 50 de metri pătrați, suma de plată numai pentru căldură este de 644 de lei. Apartamentul nu este dotat cu repartitoare, dar la intrarea în bloc este montat un gigacalorimetru. Suma este mai mare decât salariul minim pe economie, care, pentru luna decembrie, a fost de 601 lei net. În același bloc, încălzirea pentru un apartament de două camere, de 40 mp, a costat 515 lei.

Alt exemplu: pentru un apartament de două camere, de circa 45 mp, în cartierul Tomis Nord, prețul numai pentru căldură este de 360 de lei. ”Am avut mai tot timpul închise caloriferele. Dădeam drumul în sufragerie, câte două ore pe zi, și mai mult în dormitor. Per total, cred că le-am folosit la 30% din capacitate”, spune proprietarul.

Cu caloriferele mai mult închise a stat și un proprietar de patru camere, din zona Casa de Cultură. Pentru că în decembrie au locuit numai două persoane, au funcționat numai două calorifere la capacitate maximă, din totalul de șapte. Restul au fost fie închise, fie au funcționat la minimum. ”Am plătit în total 400 de lei. Mi se pare extrem de mult, mai ales că am avut parte de o lună decembrie în care a fost foarte cald. Cât am fi plătit dacă am fi avut o iarnă adevărată?”, spune proprietarul. Apartamentul este dotat cu repartitoare.

Un caz bizar ne-a fost relatat de o persoană care deține un apartament de două camere, tot la Casa de Cultură. ”Nu am locuit în el, pentru că de-abia l-am cumpărat. Am închis repartitoarele, deoarece mi s-a spus că este un bloc destul de călduros și nu e pericol de igrasie”, spune acesta. Pentru că a avut caloriferele închise, a plătit ”numai” 150 de lei. Explicația apare pe factură: acesta este prețul plătit pentru faptul că țevile de căldură trec prin casa lui.

Sumele de mai sus sunt, după cum spuneam, numai cele cerute pentru încălzirea apartamentului. La acestea se adaugă apa caldă, apa rece, cheltuielile lunare de administrație, etc., eventual fondul de reparații și de rulment, astfel încât factura finală poate fi de două ori mai mare decât sumele prezentate.

Constanța, un experiment unic în țară

În 2011, gigacaloria la Constanța costa 150 de lei, ca în București. Și atunci oamenii spuneau că e mult. Primăria Constanța, la fel ca toate (TOATE, subliniem) orașele mari din țară, subvenționa gigacaloria. În anul acela fatidic, Radu Mazăre, primar și președintele PSD Constanţa, a avut o idee: să nu mai subvenționeze gigacaloria pentru toată lumea, ci numai pentru persoanele care obțin venituri mai mici. Bogații să nu mai primească nimic, spunea el. ”Prefer să dau săracilor decât să îi ajut pe cei cu Jeep la poartă”, declara Mazăre. Ce înseamna bogat în viziunea social-democratului care stă cu peste 250.000 de euro cash acasă? Un venit de 1.000 de lei pe membru de familie. Hotărârea a trecut fără crâcnire prin mașina de vot PSD din Consiliul Local Municipal, astfel că locuitorii Constanței s-au trezit că trebuie să plătească o gigacalorie de două ori mai mare: 338 de lei per gigacalorie. În București, prețul a rămas neschimbat: 170 de lei, în condițiile în care salariile acolo sunt mult mai mari decât în Constanța. S-a modificat între timp definiția cuvântului bogat: cei care au venituri peste 1.500 de lei pe membru de familie sau 1.800 de lei, pentru persoanele singure. Nu se iau în calcul niciun fel de cheltuieli deductibile, fie că este vorba despre întreținerea copiilor sau rate pentru plata apartamentului.

Atunci dădea vina pe Băsescu


Radu Mazăre știa, din 2011, că facturile la întreținere vor fi un coșmar pentru constănțeni. De vină era, desigur, Traian Băsescu. ”Cu subvenţia, nu ştiu ce să vă zic. Tot ce pot să vă zic e că va fi rău. Va fi rău, că nu e bine cu Băsescu. Primăria are aceeaşi sumă de bani pe care o aloca pentru subvenţie. Eu am vorbit ieri cu o femeie în vârstă care nu prea înţelegea şi i-am spus: «Mamaie, plăteşti jumătate, că jumătate era subvenţionat şi jumătatea aia dispare». Femeia avea nouă milioane. «Şi vei plăti dublu»", spunea Radu Mazăre. Din 2011 până acum, prețul facturilor a continuat să crească, deși USL conduce țara.
Din 2011, modalitatea aceasta, unică în țară, de ajutorare a păturulor sărace, s-a perpetuat. Diferența este că în 2013 vorbim dspre o gigacalorie și mai scumpă. A fost majorată la 341 de lei, apoi, în martie 2013, la 358,54 de lei, (RETROACTIV), pentru ca de la 1 ianuarie 2014 să fie 363 de lei. Așadar, constănțenii trebuie să se aștepte la facturi și mai mari pentru luna ianuarie.

Inițiativă pentru subvenționarea gigacaloriei

Organizația de Tineret a Forței Civice a demarat, anul trecut, o acțiune inedită: strângerea de semnături pentru a iniția un proiect de hotărâre de consiliu local, prin care să se revină la subvenționarea gigacaloriei pentru toți constănțenii. „Mazăre a împărţit oraşul în două: cei care beneficiază de ajutoare sociale, electoratul său fidel, şi cei care, spune primarul, sunt bogaţi şi au gipane, adică cei care câştigă mai mult de 1.500 de lei pe lună pe membru de familie. Îi reamintim primarului de Mamaia faptul că oamenii care câştigă aceste sume au rate la bancă pentru casă şi maşină, au cheltuieli mari cu copiii. Îi cerem şi pe această cale să subvenţioneze gigacaloria pentru toată lumea, aşa cum se face în toate oraşele mari ale ţării. În caz contrar, constănţenii nu vor avea cum să plătească gigacaloria, care este aproape cea mai scumpă din România”, a declarat Andrei George Popescu, preşedintele Organizaţiei Muncipale de Tineret Forţa Civică Constanţa. Forţa Civică este de părere că subvenţionarea unitară a gigacaloriei ar trebui dublată de acordarea de ajutoare pentru încălzire, dar numai pentru persoanele care au cea mai mare nevoie de acest ajutor. „Potrivit calculelor specialiştilor, diferenţa dintre acordarea subvenţiei la gigacalorie şi acordarea de ajutoare sociale este de ordinul a câteva milioane de lei pe an. Reamintim că Primăria Constanţa acordă în fiecare an peste 10 milioane de euro pentru electoratul fidel al lui Radu Mazăre, constând în: pachete pentru pensionarii cu venituri mici, transport în comun subvenţionat, locuinţe sociale. Numai ghetoul Henri Coandă îi costă pe constănţeni şapte milioane de euro, bani care sunt strânşi tot de la cei care plătesc gigacaloria la preţ integral, aproape cel mai mare din ţară”, mai spune Andrei Popescu.

CET-ul nou a rămas la stadiul de promisiune electorală

Primarul Radu Mazăre a promis încă din 2011 că va construi un nou CET. ”Pentru acest proiect ar fi nevoie de aproximativ 100 de milioane de euro, bani pentru care deja avusese discuţii cu cei de la BERD, care urmau să vină la Constanţa să discute pe această temă în luna mai. Mazăre a cerut ajutorul consilierilor şi a spus că deja discutase cu americani şi israelieni, care s-au arătat dispuşi să lucreze la acest proiect”, se arată pe site-ul PSD Constanța. „Suntem în discuţii pentru a face o nouă investiţie într-un sistem de furnizare a energiei termice care să scoată o factură mai mică. Discuţia este dacă să o facem singuri, noi, cu un investitor, sau să facem un singur producător sau mai mulţi, de unde să alimentăm punctele termice. BERD s-a arătat dispusă să ne finanţeze pe noi ori împreună cu un privat", spunea atunci Radu Mazăre. ”Cred că provocarea mandatului următor este ajungerea în casele oamenilor cu o gigacalorie mai ieftină", spunea Mazăre atunci. Este cert că acest lucru nu s-a întâmplat, deși oamenii au avut încredere și au votat masiv cu Radu Mazăre și cu USL. La ideea construirii unui nou CET s-a renunțat. Mazăre vrea acum să preia actualul CET. Nici așa nu e prea ușor. ”Durează mai mult decât am preconizat. Cred că o să rezolvăm problema la începutul sezonului rece 2014, dar cel mai optimist scenariu este 2015”, declara, anul trecut, viceprimarul Decebal Făgădău.

Până la așteptarea ca promisiunile din campanie să devină realitate, constănțenii trebuie să pună bani deoparte: în ianuarie se anunță facturi și mai mari. În plus, trebuie plătite taxele și impozitele locale. Numai taxa de habitat ajunge la 120 de lei de persoană pe an. Toate acestea fac din Constanța unul dintre cele mai scumpe orașe din România şi chiar din Europa. Potrivit site-ului numbeo.com, unde puteţi compara costul vieţii în sute de oraşe din lume, pe baza raportărilor făcute de zeci de mii locuitori, costurile lunare cu întreţinerea în Paris (cheltuieli care includ CĂLDURA, APA, GUNOIUL ŞI ELECTRICITATEA) se ridică la 166,84 de euro, adică 755 de lei.  În Londra, unul dintre cele mai scumpe oraşe din lume, acest cost ajunge la 189,72 de euro pe lună, adică 859 de lei. Cel mai scump oraş din lume în 2014 este, potrivit acestui site, Zurich, din Elveţia. Costurile lunare pentru categoriile prezentate sunt de 150 de euro pe lună.

Concluzia: pentru căldură, apă, gunoi şi electricitate, un constănţean care nu beneficiază de subvenţie de la primărie plăteşte mai mult decât în Paris, Londra sau Zurich.




jooble.org