Telefoanele deputatului Mihai Lupu, ascultate în campaniile electorale din 2012

Telefoanele deputatului Mihai Lupu, ascultate în campaniile electorale din 2012(1532)


De câţiva ani, în spaţiul politic şi în mediul de afaceri există o paranoia a interceptărilor. Un reprezentant al Comisiei de Control al SRI, Cezar Preda, dacă nu greşesc, spune că nimeni din mediul politic nu trebuie să se teamă că îi sunt ascultate telefoanele, completând că mandatele de ascultare sunt „extraordinar de bine controlate”.

Liberalul Mihai Lupu a vorbit în mai multe rânduri despre statul poliţienesc instaurat în România, fără să ştie că şi propriile telefoane i-au fost ascultate. Chiar în două rânduri în intervalul 06.04. – 06-05 şi 28.06. – 25.09. 2012, adică pe timpul campaniilor electorale pentru alegerile locale, respectiv campania electorală pentru referendumul de suspendare al preşedintelui.
Deputatul a primit recent de la organele competente, respectiv secţia de comabare a corupţiei din cadrul DNA un document prin care îi este adusă la cunoştinţă neînceperea urmării penale într-un dosar. Mai exact deputatul a făcut obiectul unei cercetări pentru un prejudiciu de 20.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro, după ce acesta a achiziţionat în vara anului trecut, de la un en-gross care aparţinea unui om de afaceri turc, biscuţi şi fructe pe care le-a donat copiilor din Medgidia şi Hârşova în cadrul unor evenimente caritabile organizate împreună cu o fundaţie. „Fac aceste donaţii de foarte mult timp, fără nicio legătură cu statutul meu de parlamentar, chiar am rămas suprins să constat că am devenit un caz de securitate naţională pentru că am achiziţionat 9000 de pachete de biscuiţi şi câteva zeci de kilograme de fructe şi alte dulciuri pentru nişte copii amărâţi. S-a întâmplat ca perioada să coincidă cu cele două campanii, perioada de ascultare a telefoanelor mele, noi aceste donaţii le-am făcut în vara anului trecut”, a precizat Mihai Lupu.

Se pare că Lupu a intrat brusc în atenţia procurorilor, cel mai probabil în momentul în care printr-o discuţie telefonică l-a întrebat pe fostul şef al SIPI Constanţa, Dan Secăreanu, dacă ştie de unde poate achiziţiona la preţuri reduse, bunurile care urmau donate. Nu este exclus chiar ca Secăreanu să-i fi făcut „cheie” deputatului în acest dosar în care spuneam a primit NUP.
Deşi nu ştia, Secăreanu făcea el însuşi în aceea perioadă obiectul unor cercetări şi evident era interceptat, iar pe 11 iulie 2012 a urmat şi arestarea preventivă a acestuia din urmă în dosarul „Motorina”. Lupu nu a dorit să facă mai multe comentarii în acest caz, însă este de părere că o dată cu modificarea Constituţiei, trebuie reglementate şi aceste cazuri, astfel încât cei vinovaţi să plătească atât costurile exorbitante alte anchetelor care se finalizează prin NUP (neînceperea urmării penale) cât şi pagubele materiale către persoanelor vizate de aceste anchete.


Fostul şef al SIPI, Dan Secăreanu, este cercetat în libertate

Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Constanţa, Dan Secăreanu, cercetat alături de Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă, în dosarul Motorina, a fost arestat preventiv încă din luna iulie. El este acuzat de complicitate la evaziune fiscală în legătură cu importul de produse petroliere. Curtea Supremă a admis în toamna anului trecut, recursul făcut de inculpaţi şi a decis că cercetările pot fi continuate cu aceştia în stare de libertate. El a fost schimbat din fruntea Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) - Structura Teritorială Constanţa, fostul „Doi şi-un sfert", în martie 2011, aparent din cauza „managementului defectuos". În acest dosar sunt vizate peste 20 de firme. Procurorii anticorupție susțin că Secăreanu, Blejnar și Comăniță cunoșteau activitățile ilegale ale firmelor omului de afaceri Radu Nemeş. Cu toate acestea, fie nu au intervenit, fie au sprijinit operațiunile ilicite.

Cam aşa stau lucrurile cu ascultarea telefoanelor

Dacă ai telefonul ascultat nu se aud voci în telefon sau orice altceva. Telefoanele nu se ascultă „live” decât în cazuri extreme, la nivel de securitate naţională. În toate cazurile se scot stenograme, luate după IMEI-ul telefonului sau deţinătorul cartelei. Adică nişte înregistrări a convorbirilor. Pentru cei care nu ştiau, operatorii telefonici sunt obligaţi să înregistreze toate convorbirile, ele fiind păstrate între 6 şi 12 luni. Iar când un procuror cere convorbirile, cu mandat, operatorul telefonic i le pune la dispoziţie.

Vinovaţii, protejaţi de secretul de stat

Dincolo de verdictul favorabil reclamanților dacă aceştia s-ar adresa instanţelor de judecată, rămâne, însă, neclară o situație care se poate perpetua cu același deznodământ: când o instituţie a încălcat atunci legea și drepturile unor cetățeni care nu erau cercetați sau suspectați de ceva, interceptând niște convorbiri telefonice, cine plăteşte? statul român a acoperit aceste ilegalități clasificând toate operațiunile sub umbrela unui misterios secret de stat. În cazul în care un reclamant merge mai departe, la CEDO, de exemplu, statul român le va plăti despăgubiri reclamanților, dar vinovații rămân în continuare protejați de secretul de stat și, dacă se mai află încă în postura propice, pot să continue și azi să facă același lucru. Până la urmă niște interceptări ilegale ne costă – de la buget – câteva zeci de mii de euro.


Exemplu de cum România plăteşte la CEDO telefoanele ascultate în ţară

O interceptare ilegală de convorbiri telefonice petrecută în 1996 a fost soluționată, în 8 ianuarie 2013, deci după aproape 17 ani, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Verdictul favorabil pronunțat de CEDO în favoarea reclamanților Constantin Bucur și Mircea Toma conține, însă, pe lângă condamnarea României pentru încălcarea drepturilor la liberă exprimare și la un proces echitabil, și o condamnare a țării noastre pentru refuzul de a colabora cu Curtea Europeană în acest proces. Este o încălcare foarte rară și complet nespecifică unui stat de drept european. În cadrul procesului statul român a refuzat să transmită instanței europene toate documentele necesare soluționării cauzei, pe motiv că unele dintre ele sunt clasificate ca secret de stat și, de aceea, nici Curtea nu poate avea acces la ele.
În hotărârea pronunțată de CEDO se spune, însă, că statul român – atunci când a ratificat Convenția Drepturilor omului – și-a asumat și obligația de a declasifica eventuale documente secrete, atunci când este cazul. APADOR-CH i-a susținut pe reclamanți în fața CEDO, atât logistic cât și prin avocaţii Monica Macovei (până la data la care a devenit ministru al justiției) și Dan Mihai care au asigurat reprezentarea celor trei reclamanți în fața Curtii. Statul român trebuie să le plătească daune morale în valoare de 20.000 de euro lui Constantin Bucur și 7.800 de euro lui Mircea Toma.




jooble.org