„Dezertare” la foc automat din Armată!(1549)

Un document ministerial explică dimensiunea acestui fenomen. Militarii nu mai sunt atrași de banii pe care îi câștigă, nu vor să mai sacrifice viața privată, sau nu mai acceptă lipsa de predictibilitate a legislației care reglementează drepturile personalului din Armată.

În perioada 2020-2022, au trecut în rezervă, prin demisie, aproximativ 750 de cadre militare și 3.200 de soldați și gradați profesioniști, se arată într-un document semnat de ministrul Apărării, Angel Tîlvar. Acesta a răspuns unei interpelări parlamentare făcută de către deputatul neafiliat Vasile Nagy.

Printre măsurile întreprinse la nivelul Ministerului Apărării Naționale pentru analizarea acestui fenomen, se numără și realizarea, începând cu anul 2023, a unei cercetări sociologice de investigare anuală a principalelor motive invocate de către personalul militar la ieșirea voluntară din armată. Totodată, prin structura de specialitate proprie, se cercetează anual intenția de părăsire a sistemului militar și potențialele motive ale acesteia, inclusiv satisfacția profesională și cea față de condițiile de muncă și viață ale personalului armatei.

În plus, în anul curent, printre alte obiective, se evaluează inclusiv influența contextului actual de securitate generat de războiul din Ucraina asupra motivației profesionale și aspectele organizaționale care pot determina luarea deciziei de părăsire a armatei. Din analizarea răspunsurilor oferite de către cei care au demisionat, reiese că aspectul cel mai important în luarea deciziei de a ieși din sistemul militar este reprezentat de salarizarea și beneficiile conexe, considerat aspect relevant de aproape jumătate dintre respondenți (47%), în timp ce un sfert consideră echilibrul dintre muncă și viață personală drept element determinant în luarea acestei decizii.

Alte motive invocate cu privire la decizia de a părăsi armata vizează incertitudinea și lipsa de predictibilitate a legislației care reglementează drepturile personalului militar, dar și identificarea unui loc de muncă mai bine plătit în sectorul privat sau în cel public.

Pe baza informațiilor deținute până în prezent, nu se poate deduce că numărul demisiilor din cadrul Armatei României este determinat de războiul ce se desfășoară actualmente pe teritoriul Ucrainei, însă proximitatea conflictului poate altera atractivitatea profesiei militare în rândul populației, se spune în documentul amintit.

Pe de altă parte, cercetările sociologice indică tendințe în scădere ale gradului de satisfacție privind anumite aspecte profesionale, legate de nivelul salarizării și al compensațiilor conexe activității depuse de sistemul inadecvat de recompensare a performanțelor profesionale și de stresul ocupațional resimțit.

Conform ministrului Tîlvar, ”la nivelul instituției militare s-au depus și se depun eforturi susținute și conjugate pentru asigurarea structurilor cu personal militar, materializate prin promovarea profesiei preponderent în mediul virtual, efectuată însă cu evidente limitări ale resurselor financiare dedicate, prin flexibilizarea criteriilor și procedurilor de recrutare și selecție, prin creșterea cifrelor de școlarizare la limita superioară a capacității instituțiilor și unităților de învățământ proprii și prin măsuri de retenție a personalului existent, a cărui experiență și expertiză nu pot fi înlocuite cu ușurință”.

Rezultatul acestor măsuri a fost menținerea unui număr relativ constant de personal militar în activitate pe termen mediu și lung, acest efect fiind afectat de prorogarea aplicării unor prevederi legale în domeniul salarizării și menținerea succesivă în plată a unor cuantumuri a drepturilor pecuniare stabilite în anul 2009, precum și de impredictibilitatea legislativă din ultimul deceniu, îndeosebi in domeniul pensiilor militare de stat.

În concluzie, cu toate că există un management integrat, coerent și articulat al resurselor umane, deficiențele cadrului legislativ în materie de salarizare, ce nu asigură soldaților profesioniști și cadrelor militare aflate la baza carierei militare venituri suficiente pentru a face față costurilor crescânde ale vieții, coroborate cu inconsecvența perspectivei privind pensiile militare de stat au determinat, în mare măsură, numărul mare al ieșirilor din sistem, care tinde să devină critic, începând cu ultimii doi ani.

Această situație impune intervenții legislative urgente pentru acordarea unei salarizări care să asigure soldatului profesionist un nivel minim decent de viață, ceea ce va determina efecte pozitive inclusiv asupra creșterii atractivității profesiei militare într-o piață a forței de muncă în care competitivitatea devine tot mai acerbă, se mai spune în documentul semnat de Angel Tîlvar.

Situația de la Ministerul Apărării Naționale a devenit cunoscută odată cu publicarea de către Ministerul Apărării Naționale a listei posturilor vacante. Acestea sunt libere pentru că nu mai sunt doritori.